Acum ceva vreme, in agitatia matinala(Boomtown rats – I don’t like mondays) ma grabeam, cand ma opreste un coleg si imi spune : Ai auzit ma, ca e o scriitoare, tot de origine turca, care are mare succes? A publicat vreo 2 carti!
Acum cateva zile un alt amic imi arata un FHM si un articol despre greata si imi subliniază numele autoarei. Recunosc ca am devenit curios si google m-a adus aici. Nu cred ca am mai citit vreodata un blog, deci ma simt departe de lucrurile astea. Si aici descopar ca scriitoarea a plecat in cel mai important pelerinaj al lumii catolice(Charles Aznavour-Ave Maria). Ma declar sincer fascinat. Si eu care m-am departat de cei ca noi doar pentru ca plecam prea des in directii considerate gresite (printre altele iubeam prea mult muzica şi nu spune Ibn Abbas, companionul Profetului, Nu ascultati muzica! si o repeta de trei ori). Oricum am decis sa imi inving timiditatea de a scrie si sa imi recunosc
admiratia fata de decizia de a pleca in pelerinaj in acesta directie. Asa ca rock’n roll si succes acolo. Ma bucur ca exista cineva ca tine!
P.S. Supa pelerinului suna chiar gustos din descrieri.pofta buna.
ma intreb cati or sa plece dupa voi? sabia lui roland? mai sa fie, eu unul as veni…
drum nebatatorit in talpi dar mai ales magic, va doresc eu dragilor!
ma bcur in fiecare zi ca te-ai hotarat pana la urma sa scrii. chiar credeam ca o sa iti tii povestile si ma obisnuisem deja cu gandul ca o sa te mai citesc pe la toamna.
e bine sa te-nseli 🙂
sanatate si hai sa treaca junghiul.
chapeau bas pour vous.
pt mine e fain sa citesc pe net ce faci tu p’acolo.
da’ parca mai ok cu pelerinajul in sine era daca scriai de mana pe o agenda toate gandurile tale si abia la intoarcere ni le insirai pe toate sub forma unui fluviu, decat sa stai in fiecare zi sa te loghezi la internet si sa ne binedispui pe noi cei care te citim si-ti tinem pumnii. tu esti acolo in primul rand pt tine si pt a face acest pelerinaj si a-l duce pana la capat…
cand pelerinii faceau acest pelerinaj habar n-aveau ei ce e aia internet si blog si mail. poate ca mai trimiteau mici epistole ori biletele cu porumbei voiajori, cine stie…
pelrinajul asta e o stare de gratie si nu o calatorie de rezistenta fizica presarata cu insemnari…eu unu’ asa cred…
azi raspund la comentarii, nu am stare sa scriu insemnari. inca 24 de km s-au mai dus pe apa simbetei, hehehe…
marian: mersi, dupa cum vezi, se poate scrie de oriunde…
kerouy: facem si noi ce ne trece prin minte, vagabondam pe unde putem… dar sa stii ca supa pelerinului nu exista in nici un refugiu. caca maca, rabdari prajite. scuzati limbaj abrupt, tocmai am coborit 500 m. bine-ai venit in zona. obisnuieste-te, oamenii-s faini.
bai did, aseara m-am ginti la tine cind a vrut sa ma agate un danezo-francez, cam beat asa, dar cu ochi albastri, care mi-a facut capul calendar cu vecina lui din timisoara, ete fleosc, zau ca m-am ginti ñla tine, ceva de genul: asta tre sa fie did, ca prea pomeneste de ea. mi-a dansat, mi-a cintat, mi-a spus toata povestea vieti lui, iar eu i-am dat flit, ca m-a chemat ioghinu la masaj. dar sa stii ca mayra tocmasi l-a bagat in boala pe ricardo. vedem noi ce iese de-aici. oricum pe la vreun popas asa ma gindesc la compoturile alea ale tale, mama-mama…
pelerinajul e un mare rahat daca nu-l impartasesti cu altii. toate bullshiturile care ti s-au spus despre vai ce spiritual o sa fii, ti le voi distruge imediat ce vei afla la un simplu calcul ca in timp ce tu ai plecat sa-ti gasesti calea spirituala, unii sint concentrati sa faca bani de pe urma pelerinului mort de oboseala si de foame. nu ma intereseaza ca aia in trecut umblau in talpile goale si vedeau ingeri la fiecare popas, daca dupa ce ajung intr-un refugiu, nu ma conectez la lumea reala, ar insemna sa stau printre niste spalati pe creieri care-l cauta pe Isus in basicile din talpi. eu sincer, mai cata, m-am dus sa fac poze si sa traiesc marea aventura. sa vad lumea. sa trec prin locul unde a trecut si hemingway. unii cad lati cind ajung la refugii, eu cotrobai prin muzee, dupa statui, etc etc. azi am vazut poarta pe unde navalesc taurii in pamplona si-i iau in coarne pe macho spanioli… ce vrei mai mult de atit? asa ca… daca vrei sa scriu in agende, vino sa-mi cari rucsacul. : D pe urma mai vedem!
va imbratisez, si pe tine, fely, si pe tine, trif, si pe cavalerul tau, si pe xxl, si pe cine mai trece pe-aici.
si tu sombra, daca treci… afla ca sint la 200 km de zaragoza.
pt trifoi… unii se misca greu. n-au auzit de mailuri. altii fac zeci de km in trei zile. de-aia urasc melcii… stii tu despre ce vorbesc.
Uau! Cale spirituala? Ce naiba e asta, Star Wars? Daca vrei sa faci treaba asta, o faci. Pentru ca vrei. Restu’ e un soi de marketing cu “al de sus”. Tu, care stii cum e cu marketingu’, (e clar ca) vezi al’fel lucrurile. 🙂
ah, da! uitasem de marketing si de bani si de oameni dornici sa-i faca cu orice pret, fir-ar! asa ca iti dau deptate 🙂
da’ si treaba asta e relativa, ca daca vrei s-o vezi o vezi iar daca nu nu 😉
Hihi ce fain sa lasi totul balta si sa pleci! Eu una ma bucur ca scrii aici si nu trebuie sa astept pana la sfarsit ca sa vad ce ai facut. Deh, curiozitatea 😀
Daaaar VREEEEM POOOOZEEEE sa stii! Ia vezi poate dai mai repede de o redactie 😛
Hai te-am pupat, ai grija de tine!
Zully's Words 
Drum bun, Zully, oriunde ai fi. 😉
LikeLike
Acum ceva vreme, in agitatia matinala(Boomtown rats – I don’t like mondays) ma grabeam, cand ma opreste un coleg si imi spune : Ai auzit ma, ca e o scriitoare, tot de origine turca, care are mare succes? A publicat vreo 2 carti!
Acum cateva zile un alt amic imi arata un FHM si un articol despre greata si imi subliniază numele autoarei. Recunosc ca am devenit curios si google m-a adus aici. Nu cred ca am mai citit vreodata un blog, deci ma simt departe de lucrurile astea. Si aici descopar ca scriitoarea a plecat in cel mai important pelerinaj al lumii catolice(Charles Aznavour-Ave Maria). Ma declar sincer fascinat. Si eu care m-am departat de cei ca noi doar pentru ca plecam prea des in directii considerate gresite (printre altele iubeam prea mult muzica şi nu spune Ibn Abbas, companionul Profetului, Nu ascultati muzica! si o repeta de trei ori). Oricum am decis sa imi inving timiditatea de a scrie si sa imi recunosc
admiratia fata de decizia de a pleca in pelerinaj in acesta directie. Asa ca rock’n roll si succes acolo. Ma bucur ca exista cineva ca tine!
P.S. Supa pelerinului suna chiar gustos din descrieri.pofta buna.
LikeLike
tu, nu te mai haguiesc zilnic, dar sa stii ca-s aici si te urmaresc. urmaresc, nu fugaresc. :))
dupa ce te mai obisnuiesti cu drumul o sa te intreb daca face cineva sex prin refugiile alea. hihihi
hai pup zobarlica draga!
LikeLike
🙂
LikeLike
va puppppppppppp , imi este urat fara mayra acasa:((
LikeLike
ma intreb cati or sa plece dupa voi? sabia lui roland? mai sa fie, eu unul as veni…
drum nebatatorit in talpi dar mai ales magic, va doresc eu dragilor!
LikeLike
ma bcur in fiecare zi ca te-ai hotarat pana la urma sa scrii. chiar credeam ca o sa iti tii povestile si ma obisnuisem deja cu gandul ca o sa te mai citesc pe la toamna.
e bine sa te-nseli 🙂
sanatate si hai sa treaca junghiul.
chapeau bas pour vous.
LikeLike
te imbratisez draga mea zully, si eu, si cavalerul meu 🙂
LikeLike
eu va pup si ma gandesc la voi in fiecare noapte! sa va dea domnul tarie si raspunsuri la toate!
pe maine, nebunel!
LikeLike
pt mine e fain sa citesc pe net ce faci tu p’acolo.
da’ parca mai ok cu pelerinajul in sine era daca scriai de mana pe o agenda toate gandurile tale si abia la intoarcere ni le insirai pe toate sub forma unui fluviu, decat sa stai in fiecare zi sa te loghezi la internet si sa ne binedispui pe noi cei care te citim si-ti tinem pumnii. tu esti acolo in primul rand pt tine si pt a face acest pelerinaj si a-l duce pana la capat…
cand pelerinii faceau acest pelerinaj habar n-aveau ei ce e aia internet si blog si mail. poate ca mai trimiteau mici epistole ori biletele cu porumbei voiajori, cine stie…
pelrinajul asta e o stare de gratie si nu o calatorie de rezistenta fizica presarata cu insemnari…eu unu’ asa cred…
numai bine si drum bun!
LikeLike
Nu sunt sigur că înţeleg bine. Dar sunt sigur că ai făcut aşa cum ai vrut, aşa că asta mă calmează…
LikeLike
azi raspund la comentarii, nu am stare sa scriu insemnari. inca 24 de km s-au mai dus pe apa simbetei, hehehe…
marian: mersi, dupa cum vezi, se poate scrie de oriunde…
kerouy: facem si noi ce ne trece prin minte, vagabondam pe unde putem… dar sa stii ca supa pelerinului nu exista in nici un refugiu. caca maca, rabdari prajite. scuzati limbaj abrupt, tocmai am coborit 500 m. bine-ai venit in zona. obisnuieste-te, oamenii-s faini.
bai did, aseara m-am ginti la tine cind a vrut sa ma agate un danezo-francez, cam beat asa, dar cu ochi albastri, care mi-a facut capul calendar cu vecina lui din timisoara, ete fleosc, zau ca m-am ginti ñla tine, ceva de genul: asta tre sa fie did, ca prea pomeneste de ea. mi-a dansat, mi-a cintat, mi-a spus toata povestea vieti lui, iar eu i-am dat flit, ca m-a chemat ioghinu la masaj. dar sa stii ca mayra tocmasi l-a bagat in boala pe ricardo. vedem noi ce iese de-aici. oricum pe la vreun popas asa ma gindesc la compoturile alea ale tale, mama-mama…
LikeLike
pelerinajul e un mare rahat daca nu-l impartasesti cu altii. toate bullshiturile care ti s-au spus despre vai ce spiritual o sa fii, ti le voi distruge imediat ce vei afla la un simplu calcul ca in timp ce tu ai plecat sa-ti gasesti calea spirituala, unii sint concentrati sa faca bani de pe urma pelerinului mort de oboseala si de foame. nu ma intereseaza ca aia in trecut umblau in talpile goale si vedeau ingeri la fiecare popas, daca dupa ce ajung intr-un refugiu, nu ma conectez la lumea reala, ar insemna sa stau printre niste spalati pe creieri care-l cauta pe Isus in basicile din talpi. eu sincer, mai cata, m-am dus sa fac poze si sa traiesc marea aventura. sa vad lumea. sa trec prin locul unde a trecut si hemingway. unii cad lati cind ajung la refugii, eu cotrobai prin muzee, dupa statui, etc etc. azi am vazut poarta pe unde navalesc taurii in pamplona si-i iau in coarne pe macho spanioli… ce vrei mai mult de atit? asa ca… daca vrei sa scriu in agende, vino sa-mi cari rucsacul. : D pe urma mai vedem!
va imbratisez, si pe tine, fely, si pe tine, trif, si pe cavalerul tau, si pe xxl, si pe cine mai trece pe-aici.
si tu sombra, daca treci… afla ca sint la 200 km de zaragoza.
pt trifoi… unii se misca greu. n-au auzit de mailuri. altii fac zeci de km in trei zile. de-aia urasc melcii… stii tu despre ce vorbesc.
LikeLike
Uau! Cale spirituala? Ce naiba e asta, Star Wars? Daca vrei sa faci treaba asta, o faci. Pentru ca vrei. Restu’ e un soi de marketing cu “al de sus”. Tu, care stii cum e cu marketingu’, (e clar ca) vezi al’fel lucrurile. 🙂
LikeLike
ce misto aventura, zullishor! tre’ sa o scrii, musai-musai! pup si mayra si pe tine!
LikeLike
ah, da! uitasem de marketing si de bani si de oameni dornici sa-i faca cu orice pret, fir-ar! asa ca iti dau deptate 🙂
da’ si treaba asta e relativa, ca daca vrei s-o vezi o vezi iar daca nu nu 😉
LikeLike
Hihi ce fain sa lasi totul balta si sa pleci! Eu una ma bucur ca scrii aici si nu trebuie sa astept pana la sfarsit ca sa vad ce ai facut. Deh, curiozitatea 😀
Daaaar VREEEEM POOOOZEEEE sa stii! Ia vezi poate dai mai repede de o redactie 😛
Hai te-am pupat, ai grija de tine!
LikeLike
Gandul meu e mereu cu tine! Greul e greu ca sa te bucuri de bine. Nimic nu e imposibil! Te imbratisez!
LikeLike
horia: mersi, te imbratisam amindoua… o scriu mai, sa vezi ce mincare buna avem aici, radacini, buruieni si parf de drum lung : )))
sinamorata: mai asteapta pt poze… iti spun ca merita…
oana, te iubesc!
LikeLike
pici, sa ma ierti daca nu dansez la nunta ta, hahahaha!
LikeLike
ce povestesti tu aici ma face sa ma simt mai bine. o ocazie unica sa vezi fata si povestea unui loc impresionant.
o imbratisare pt amandoua adie acum spre voi.
LikeLike