Te quiero, puta…

Maimute care rinjesc la ferestre
isi casca larg maxilarele galbejite
isi bat joc de lumea invizibila
gasita din senin intr-un taxi
parca intr-o oglinda retrovizoare in care pocnea soarele
si ne arata deformati
Mai frumosi decit eram de fapt,
indragostiti pina peste urechi
de libertate
nici noi nu stim de unde tabarise pe capul nostru atita libertate
cind ne stringeau de git atitea noduri…
Era si bunatate in priviri si ceva pur si ceva calm
La radio cinta te quiero, puta!
Si intre degetele noastre rasuceam ultimele clipe
de vagabondeala
Ciinii latrau inca de-atunci prin vise
eviscerindu-si matele prin falci.
Eram abia treziti din obisnuite si tabieturi
si ne lafaiam pe bancheta din spate
putini obositi de atita fericire…
Blank total peste istorii si teritorii
cerute de altii
cu pumnii strinsi
cu buze rasfrinte peste tradari
neimaginate
(dar aveau si ei dreptate
poate…)
Iubirea poate fi o dulce nemernicie,
cruda si nemiloasa uneori…

Incepe sa cam ploua peste tot cu tabieturi si comoditati
Din nou dreptul fiecaruia de a sta la rind sau de a intra in rindul lumii
Se cere o pedeapsa… pentru cel care nu… sau pentru cel care da…

Dar atunci fugeam de toti ca apucatii
doar ce stinsesem tigarile de dupa…
In amintire jarul mai sfiriie si-acum
ca o rana deschisa peste regrete
Te quiero, puta!

Si-n oglinda de-acum se lasa inserarea…
Soarele isi taie venele incet peste coline
insingerindu-mi privirea…