Flight 29. Milano

1
foto: Pinterest

Las un pic deoparte însemnările despre călătoria la Tiraspol și Chișinău încep cu Milano-Lacurile Alpine, organizată de agenția Jinfotours din București. Din 15 mai mă tot pregătesc pentru ea. Am adunat informații încît visez locurile alea, dar m-am întors cu poze frumoase speciale pentru pinterest. Le voi urca mai încolo, pentru că și alții m-au ajutat pe mine să-mi fac o idee despre frumusețile Italiei, sharuind pozele lor (chiar nu știm ale cui sunt, s-au pierdut în oceanul internetului).

Trebuie să spun însă că între accidentul de pe A2 și agitația care a urmat după au fost doar 5 zile lungi și pline pînă la următoarea plecare. A fost pentru prima oară cînd nu am mai vrut să plec de acasă, cînd nu am avut chef să-mi fac bagajele și nici timp să strîng poante sau să-mi pregătesc usb-ul cu muzică de drum. În urma discuțiilor la care a participat vrînd-nevrînd, în dimineața plecării, Iris abia dacă și-a dezlipit mîinile din jurul gîtului meu. Dar a trebuit să plec cu o zi mai devreme decît toată lumea care avea să se cunoască (și să se enerveze unii pe alții) pentru că trebuia să trec pe la agenție pentru ultimele instrucțiuni.

Am luat trenul spre București și, ca un făcut, am prins loc față în față cu fosta mea colegă de liceu, Mihaela (cu care am planificată altă călătorie în iulie, în Avcilar, Turcia și cu care de doi ani vorbeam la telefon, încercînd s-o conving să călătorească, dar nu ne mai văzusem din 1995 de cînd terminasem liceul). A fost o surpriză plăcută, mai ales că ne tot chinuiam să ne vedem, dar nu reușisem niciodată, nici măcar la singura reuniune după 10 ani de la terminarea liceului, despre care mi s-a povestit de diverse alte foste colege că a fost un eșec răsunător, drept pentru care nici nu s-a mai repetat. Nici n-am simțit cum trece timpul cu Mihaela, mai ales că era și cu prietena ei superfunny și cu fiica ei supertimidă.

Ziua asta (sîmbătă 22 iunie) mi-o petrec juma de oră la agenție, 3 ore cu Lilos, la care și rămîn peste noapte, pentru că aveam avion la 6 dimineața, dar trebuia să fiu în aeroport pe la 4.00, după cum bine știe toată lumea și mai am pe seară o întîlnire cu unul din ghizii de cursă lungă de la Paralela 45, undeva pe la Papillon-ul din București, cu care schimb idei și senzații tari din drumurile noastre, după ce înainte îi sunasem pe cei cu care aveam să plec la Milano, să le iau pulsul. Viață palpitantă pe repede înainte, ce mai!

safe in milano
Safe in Milano. (poza e făcută la întoarcere de Lori, în aeroportul Bergamo, Milano)

Am prins obiceiul să sun turiștii înainte, pentru că așa îmi pot da seama, deși încă nu-i cunosc, ce mă așteaptă pe mine, ca însoțitor de grup, într-o călătorie. Nu a fost cazul pentru Grecia, că-i știam aproximativ pe toți, dar telefoane tot s-au schimbat că eram prieteni și ne întrebam ce și cum. De exemplu, țin minte că atunci era problema că voiam să fim într-un autocar separat, să nu ne ținem langa de autocarul cu 68 locuri. Ne-a băgat cineva în seamă? Vezi să nu! Dar ce mai era Grecia 2019 fără autocarul 68? Ar fi fost prea frumos să fie adevărat, nu?

Dar, uite, de exemplu acum: dna Rodica mi s-a părut simpatică de la început, chiar dacă își făcea griji dacă i se va opri penseta la vama sau nu (pînă la finalul călătoriei aveam să-mi dau seama că chiar așa și era – o doamnă simpatică foc, foarte cochetă și îngrijită, dar foarte panicoasă din fire, genul de călător care, imediat după ce ai terminat de spus unde e locul de întîlnire, te întreabă: dar unde trebuie să ne întîlnim? Drept pentru care a și fost singura care s-a pierdut în Como, unde nu era totuși Milano. Știind-o panicoasă nu m-am înfipt în ea cînd am găsit-o, ci am lăsat-o în pace să-și verse supărarea, sau mai degrabă frica, pe umerii mei.) Sau mai era dna Aura, căreia îi murise soțul cu 5 luni înainte, soț cu care călătorise toată viața, iar acum era la prima ei călătorie după decesul soțului (aici mi-am notat să am grijă de ea, mai mult decît ceilalți, fiindcă ei chiar îi va fi greu). Unii veneau din Brașov și aveau să stea toată noaptea în aeroport (m-am gîndit să-i cazez repede printre primii), unii nu mi-au răspuns la telefon (dar m-am trezit cu ei în autobuzul de transfer de la aeroport către hotel, după ce ne-am dat de ceasul morții și eu și fetele de la agenție că lipsesc doi călători. Nu lipseau, doar că pentru ei vacanța începuse deja și nu mai voiau să fie sunați. De nimeni.) Unii au fost mirați, alții încîntați, alții enervați că îi sun că doar nu-i cred proști să nu știe să-și facă bagajele. Nu, nici un însoțitor de grup nu-i crede proști pe oameni, dar dacă unii dintre ei nu primesc informația că le trebuie pălărie sau ochelari de soare, sau evantai, iese un adevărat scandal că nu le-ai zis. Sau că au rămas fără apă prin aeroport. Sau că li s-a confiscat singurul parfum original. Pe una nu am găsit-o și s-a simțit ignorată toată vacanța (uneori îi trecea, alteori o apucau pandaliile din senin), iar un cuplu avea un nr greșit de telefon, că mi-a răspuns altă turistă din alt voiaj, dar nu din ăsta. Oricum, s-a rezolvat și asta, după ce ne-am prins cu toții că aveau nume comune, fără să fie rude.

Acestea fiind zise, mi-am făcut o idee cît de cît și am închis geanta mea de voiaj. Ca niciodată, mi-am luat mai puține lucruri de cît aveam nevoie, dar în urma ultimelor evenimente asta chiar era ultima mea problemă. Am dormit doar 2 ore, iar la 3 dimineața eram din nou în picioare, gata de drum.

Tot pentru prima dată, la zborul 29 am observat că mi-a dispărut teama de avioane. Sunt convinsă că nici măcar prin fața wizz-air-lui nu umblă turme de mistreți, așa că e mai safe probabil să fii în aer decît pe A2.

Am avut cu toții un zbor fără probleme, dar ce avea să ne dea puțin peste cap abia acum urmează, că doar la sol se întîmplă toate.

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.