Autocarele-fantomă

59728925_2278853045774477_4115454078392205312_n
Punem poze frumoase ca să compenseze limbajul licențios. foto: Filiz Etem

Toate bune și frumoase, SPA natural, Spa cu programare, plimbări în sus și în jos de mare, iezi și miei la proțap ca-n bancul ăla uite mielul, unde dracu e proțapu (de fapt, era cu masa și nuca, dar te-ai prins), uite seara grecească, azi o vedem și nu e. Hai, poate ăia din Găiești n-au mai văzut în viața lor o seară grecească, dar noi, ăștia din Constanța, chiar avem idee ce înseamnă asta. Norocul nostru! Știm și ce-s serile grecești, le știm și pe alea turcești, de la noi au împrumutat bucureștenii cuvîntul ”bairam”. Așa că nu ne învață oul cum cotcodăcește găina. Dar păcat de cei care le-au trăit pentru prima dată în Grecia tura asta, că vor avea impresia că la serile grecești se mănîncă copane arse fără nicio mirodenie pe ele (sunt convinsă că putorile alea au adormit tot descîntînd copanul și au uitat să-l întoarcă pe partea cealaltă) și cartofi prăjiți criogenați, dezmorțiți cu ocazia venirii noastre pe insulă (ce onoare!). Băi, deci ideea e că chiar așa talibani nu eram să nu fi știut ce înseamnă o seară grecească, ba chiar i-am fi învățat și pe greci cum stă treaba cu ”dacă vesel se trăiește”, ”dacă bine se mănîncă” și alte variații. Și-apoi, atîta m-au întrebat organizatorii cîți oameni vin, cîte porții sunt, ba mi-au mai dat să completez și o listă că deodată și-au dat ei seama că sunt musulmani în grup și i-a plesnit grija că poate nu mănîncă musulmanii porc) de zici că ne pregăteau cel puțin o orgie bahică (deși, bineînțeles, nu a fost așa, că numai scîrțarii numără porțiile) încît mi-a venit și mie să trîntesc un 26 în plm, ca Adi Despot adus la enervare de reportera aia retardată care-i punea din 5 în 5 secunde aceeași întrebare stupidă. Fiindcă fix a doua zi după ce am completat hîrtia, m-au întrebat iar, cîți mănîncă porc și cîți pui. L-am privit pe ”șau” cu privirea aia de ”Dă-ne dracu iarbă și lasă-ne în pace, ce tot numeri hălcile alea inexistente de carne.”

Cred că acolo ni s-a cam rupt filmul și am luat excursia în mîinile noastre, ceea ce, vă rog să ne scuzați, Elite Tours, aveam tot dreptul.

Asta cu denumirile le-am observat și în Turcia. Ia să fiți atenți: toate bombele își dau denumiri gen: Elite, DeLux, DeVis, CelMaiTareParadis, NaiVazutAsaCeva, CaLaNoiLaNimenea, nimeni nu zice: HaiCuNoiInPLM sau LimbriculVeselScofilcit sau LaCoiulRozPrăbușit. Nu, nu, ei trebuie să se numească: VrajaMarii, VisulInfinit, CopaculVietii, VacanteDeMoriDacaNuTeFraierim, ExcursiaVietii, DungaBikinuluiRoz, totul trebuie să fie un vis și o elită totală și mondială.

60044543_420137098800585_4648779082572496896_n
Women`s Holy Hermitage Saint Catherine – insula Aegina (aia pentru care oamenii au făcut atîta drum și au găsit-o închisă). foto: Filiz Etem

În fine, vine dimineața plecării la Atena, cînd aflăm că, de fapt, mergem la Aegina. Frumos și la Aegina, nici poveste, sunt convinsă că peste tot e frumos de-ti cad plombele, dar dacă unii au plecat setați de-acasă să viziteze Atena, și tu ne-ai luat banii pe o excursie în Atena, de ce ne duci în altă parte? Și de ce te superi că oamenii te întreabă de sănătate mintală?

Asta nu a fost nimic. Dar cînd ai feribot care face legătura direct Loutra Edipsou cu portul Atena și toată povestea durează doar 2h și jumătate, de ce mă duci 6 ore în autocar pe serpentine, asta dus, nu mai vorbim de celelalte 6 ore întors? Apoi, după ce de trei zile ni se tot spunea că pleacă un singur autocar, iote că pleacă două, habar nu am de ce, ei știu. Scîrțarii ăștia au un talent deosebit de a ieși în pierdere chiar și cînd sunt în cîștig.

59904515_2097973983654396_4484196193487814656_n
Biserica unde se află moaștele sfîntului Nectarie – undeva unde-aș fi vrut să ajung, dacă m-aș fi putut clona. Foto: Filiz Etem.

Ca să scurtez povestea, s-a plecat dimineața la ora 5.00 și ne-am întors la 3.00 dimineața a doua zi. Adică toată excursia din mijlocul excursiei a durat fix cît drumul din România în Grecia, cu alte feriboturi dus întors, dar nu cele care trebuie, unii au văzut doar Aegina, alții au văzut doar Atena și cu popasuri fix în locuri unde era totul închis. Noroc că au ajuns oamenii și pe la Nea Macri, pe la Efrem, că în loc să viziteze mănăstirea, au trebuit să stea la coadă la toalete. Eu nu cred că-ți mai arde de vreo spiritualitate cînd te piși pe tine, dar, mă rog…

Băi, dar cel mai tare îmi plac comentariile unora: ”dar ce credeai că e ușor în excursie?” Sau: ”nu poți mulțumi pe toată lumea”. Dar nu trebuie să mă mulțumești tu pe mine, prostănaco, nu ești la nivelul în care să vorbim despre mulțumiri reciproce, dar aplici bunul simț și respectul față de călător. E suficient. Călătoriile nu sunt un abuz psihic și fizic, dacă ar fi așa, n-ar mai pleca nimeni în VACANȚĂ SĂ SE RELAXEZE, s-ar duce direct pe cîmp să are cu tractorul la 50 de grade la umbră. Sau se mai trezește cîte un șofer să reflecteze din durerea lui de cur plin de hemoroizi: ”la prețul ăsta voiai să vezi 17 țări?” Nu, la prețul ăsta chiar vedeam 20 de țări, cu un autocar care avea frigider și se mai servea și apă din cînd în cînd și nu era nevoie să-ți suport ție vocea slugarnică și soția morocănoasă căreia-i îi mai băgai din cînd în cînd un pufuleț în gură pentru că… automobile sau îți mai băga un ghiont în spate: ”hai, puiule, nu te enerva că faci atac de inimă și mori!” Aiurea, figuri de divă neepilată, nu moare nimeni așa repede din prostie.

Oamenii au vomitat din cauza popasurilor inexistente, a drumului plin de serpentine și a orei extrem de matinale în care au fost trimiși în această excursie. Șoferul nu a oprit o clipă ca cei cărora le-a fost rău să ia puțin aer, că-i era teamă că pierde autobuzul din față, de zici că era legat prin cordon ombilical de nea Caisă în era tehnologiei și a internetului, zgîlțîi-v-ar hemoroizii cînd sunt serpentinele mai strînse!

Eu am stomacul rezistent, dar sunt dependentă de cafea, dacă nu-mi iau porția de cafea de dimineață, ești dușmanul meu de moarte. Și chestia asta nu o iert. Nu am iertat-o pe Camino Santiago unei prietene la care țineam enorm, darămite unuia pe care nu dădeam doi bani. Ca mine, mai erau vreo 10 hedoniști în autocar. Io nu-s genul care simte nevoia să cînte vesel ca să conducă bine șoferu, nu ai psihic de șofer, nu știi să apeși pe butoane și pui botul la îmbîrligăturile altora, păi atunci cînd se trece pragul ăla de nesimțire, să fii sigur că nu-mi arde de glumă și n-ai decît să mă suporți, că eu ți-am dat sictiiiir demult.

După o asemenea călătorie, se trezește neica organizatorul să ne întrebe la 2 noaptea dacă mergem mîine la Meteora, la 7 dimineața. Adică mîine fiind tot azi, cum ar veni, peste 3 ore, dar cum la ăștia timpul nu există, că trăiesc într-o dulce prostie combinată cu un tupeu fantastic, i-am zis și noi ”Du-te, bă, tu cu cine vrei, că noi am venit pentru peisaje aici, nu să ne resuscităm ca alții cînd pocnești tu din degețele să ne mai arăți cîte-o biserică fără să ne spui nimic de ea, fără cafea la bord și mutre de patroană mîncătoare de cașcaval pe banii altora.”

Hai, copii la somn, că avem SPA natural peste drum de hotel. Mai vorbim și mîine că n-am ajuns încă la Atena.

 

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.