Romanian Top Next Țațe

Mi-e simpatic Bote, cîteodată se îmbracă chiar bine pentru un creator de modă, are idei și se descurcă, ceea ce e mare lucru. Acum ”a scris” a doua carte despre iubirile lui, cu care nu se laudă, zice el, doar le menționează, dar nu pe toate ca să nu se supere. Cîtă grijă, domle, cîtă considerație… O s-o cumpăr, să nu ratez un alt best-seller din lumea mondenă. Da, așa a făcut și Chișu ăla, mare scriitor, singur sub duș pînă-n zilele noastre, dacă nu-l știți poate vă aduceți mai degrabă aminte de reclama aia la zahăr cînd se lovea el de o gagică pe stradă și-și încurcau sacoșile, pe urmă ajungeau să gătească împreună, idee preluată probabil din filmul cu Merryl Streep și Robert de Nirop, numai că acolo era vorba de cărți încurcate, nu de zahăr. Românu la ce să se gîndească? La mîncare, tată… că la femei am văzut cum se gîndește, nici măcar nu mai contează dacă și-o trag cu un tomberon de gunoi, că pe multe dintre trîntele astea nici nu mai ai cu ce să le compari altceva.

În fine, designerul nostru se descurcă cu sponsorii, cu presa, cu fetele de un anumit nivel nu mai vorbim (îmi place asta cu ”nivelurile”, încă de-acum cîteva luni de cînd se spărgea în figuri cu ”nivelul” la care ajunsese ultima curvă din viața mea – o sclavă mai precis), dar acum nu știu, ori Botezatu o fi îmbătrînit, ori îl complexează gagicile care au mai mult de zece neuroni, ori s-a obișnuit cu genul ăla de mahalagioaice pe care le promovează televiziunile și la care se extaziază toți libidinoșii… Altfel nu-mi explic alegerile alea de femeiuști comune, pe care le-ai putea vedea în orice oraș, pe orice stradă, în orice liceu sau la orice petrecere de pițipoance, dar nu la Romanian Next Top Model. Probabil are veleități de Pygmalion și acceptă orice provocare, visează la produsul final, opera de artă perfectă, șlefuirea pizdulicilor e calea fericirii lui, nu neapărat produsul. Că oricum el nu poate rămîne prea mult timp îndrăgostit, ce atîta pierdere de vreme cu iubirea asta, cînd sunt atîtea bunăciuni pe marile podiumuri ale lumii, iar unele dintre ele cad la pat din prima de bucurie sau leșinate de foame.

Da, bine zis, pe marile podiumuri, că aici, la noi, te uiți la neșlefuitele astea și deja îți imaginezi cum au fost ele crescute numai cu mîncare de fasole cu ceapă și cu certuri de-alea părintești în urma cărora fata tatii a trebuit să încontreze cu taxu pînă la palme ca să aibă și ea un strop de independență, în traducere liberă, permis de voie la discotecă, primul podium pe care au defilat în haine împrumutate de la vecina, verișoara sau prietena cea mai bună sau cu haine second-hand. Și zic asta pentru că am văzut în emisiunea de-aseară halul oribil în care erau îmbrăcate și încălțate viitoarele modele ale României, mai ales Florentina aia cu ochii bulbucați, ieșiți din orbite, nu că i-ar fi lucit feeric, iar eu de invidie nu apreciez un ochi frumos, mi se rupe atît timp cît îți ies tîmpenii pe gură și ai o voce de găleată spartă – că la ce dracu să mă mai uit și eu, interlopi pe toate posturile, iar ieri m-au zăpăcit toți cu Busuioc și covoarele lui, care nu erau ale lui, ci ale unei amice, ținea el să menționeze. Misterul cel mare nu era bonul fiscal, io m-am întrebat așa într-o doară ce dracu căuta ăla cu covoarele alteia sub braț cînd are nevastă și copii. Pe urmă se miră că și-a luat-o în freză. Interesant este c-au sărit de cur în sus toate teveurile și-au preluat cazul lui Busuioc, mare cîntăreț și ăsta, mare zidar, că la noi așa e o combinație de toate, omul multilateral dezvoltat, artistul complet, și cu bidineaua în mînă, și cu vocalizele în gură, și cu covoarele amantei sub braț. 

 

Să ne întoarcem la gîștele noastre, generația lady Gaga cum ar veni, altă ilustră dobitoacă și aia. Apropo de ilustre dobitoace, întreba cineva ieri pe FB de ce naiba se face atîta tam-tam cu Kim Kardashian aia, ce-a făcut ea așa deosebit. Nimic, asta e clar! Într-o lume ideală ar fi ajuns probabil nevasta unui camionagiu ale cărui șosete împuțite ar fi fost nevoită să le miroasă și să le spele, iar destinul ei s-ar fi redus la funcția de reproducere și schimb de cuvinte dure sau palme peste curul ăla al ei enorm, că numai cînd te uiți la ea te apucă durerile de vintre și-ți face poftă să citești pe wc cărți polițiste cumpărate cu Gazeta Sporturilor. eventual, cu puțin noroc, ar fi făcut o reclamă bășită la niște pastile anti-constipație. dar asta într-o lume ideală… care după părerea mea s-a cam stins chiar înainte să ia amploare.

În afară de vreo două, care chiar se disting din gașca aceea de gîște bîrfitoare și smiorcăite, emisiunea lui Botezatu e mai mult așa un show despre viitoare așa-numite muieri independente, cu figuri în cap mai mari decît Casa Scînteii, a căror simplă ocupație va fi să dea din fund pe marile catwalkuri ale lumii, dacă vor ajunge vreodată pe ele și dacă mai apoi vor rezista presiunii de a fi doar niște trupuri fără nume printre atîtea anonime ilustre din lumea întreagă, anonime ce și-au dorit să fie avocate, mihaela rădulescu sau să-l întîlnească pe brad pitt și-au sfîrșit ca niște umerașe ambulante.

 

am reținut-o, bineînțeles, pe cea cu clanța cea mai mare, Iulia din Chișinău, de unde dracu altundeva, s-a remarcat prin înjurăturile birjărești pe care le-a scuipat în emisiunea trecută unei colege de platou, sau de podium, cine știe… o obliga pe o gagică din Mangalia să spună că e proastă, iar aia voia să fie lăsată în pace, asta insista că dacă nu zice ”îi fute un pumn în bot”, nu contează acum care era mărul discordiei, dar asta, moldoveanca, era chitită pînă-n vîrful flocilor ei neepilați să-i care pumni celeilalte. că așa voia ea. era mai mare și mai dințoasă și o învățase taxu să înjure, să să dăscurce în viață. acum trebuie să admit că n-am nimic împotriva unei înjurături trîntite la nervi sau după ce te-ai lovit de colțul patului, îți mai iese un porumbel pe gură, dar nici chiar în halul ăsta interminabil, se crizase gagica în fața cameramanilor de zici că mai avea puțin și făcea o criză de apoplexie. o isterică, doamne ferește să rămînă asta fără bărbat vreodată, o țărancă, ce să mai, care încă își numea cizmele ”papuci” ajunsese acum în Islanda și primea lecții de mare vikingă de la Botezatu, că n-auzise niciuna de vikingi, deși orice copil de clasa a treia care citea revista aia pentru copii retarzi cu Tanu Motanu pe copertă auzise, nu și tutele astea. Iulia asta are un rîs atît de neplăcut că numai cînd îl auzi te-apucă dracii, un rîs de gospodină plictisită, care în loc să pună murături stă la taclale la cafea cu vecina de peste drum, altă casnică ratată. iată cum descria trînta asta ședința de foto ”mi-au înghețat creierii. mă simt foarte înghețată. mă dor și sînii. simțeam să mă împiedic și cad, simțeam că-mi cad pantalonii”. era toată numai un simț artistic, cu impresii de buftea. mascula Alfa.  

De burtoasa aia de Florentina îmbrăcată la second hand am zis deja. Asta e mereu pe punctul de a fi eliminată și mereu scapă ca prin urechile acului. Altă bîrfitoare, ar fi bună de ziaristă la CanCan, dacă nu cumva se face și asta mare modistă pe la Acasă Tv sau eșuează lamentabil în brațele vreunui cîntăreț drogat, candidata perfectă pentru Acces Direct.

tot din categoria mahalagioaicelor mai e altă Iulia, una cu un bot până la viermi, asta e aranjată pe viață în sensul că n-are nevoie de injecții cu silicon, e așa de la mama natură, nu mai știu cine zicea de asta că are trăsături asiatice, vai de mama ei de asiatică, zici c-a fost umflată cu pompa de la bicicletă, n-aș alege-o să-mi prezinte nici hainele de gravidă…  altă moldoveancă și asta, îi săriseră unghiile, nu suporta frigul, dar se afla într-un loc unic in lume, la fel de unic ca și satul ei, Onești, firește. la sfîrșit și-au dat seama ăia din juriu că e cam grasă, în sensul că nu are talie, e terminată pe viață din cauza acestui comentariu, aproape că se vedea umbra sinuciderii pe chipul ei. ar avea mai multe șanse ca actriță porno.

Mai e Diana, 16 ani, o dințoasă pe care au roșcovenit-o ăștia, are niște molari picior peste picior, cînd zîmbește strică toate pozele, cică asta e atitudine. la preselecții, cînd i s-a spus să mai facă o tură de podium, s-a șucărit și a comentat ceva de genul ”aaa, dar sunt pe tocuri”. că ea probabil credea c-o să prezinte moda în tălpile goale cum era ea obișnuită acolo la țară cînd se juca cu puțulica altora în noroi și simțea pămîntul țării sub călcîie ca Florica lu Ion. de-aia spun că chiar nu știu cum au fost alese tutele astea, pe ce criterii… 

preferata mea e Laura, o puștoaică de 14 ani, singura mai acătării din tot grupul ăsta de mari modele. e cea mai realistă dintre toate, surprinzător pentru vîrsta ei. îți poți lesne imagina că vine dintr-o familie bună și că o duce mintea pe la școală. în timp ce astea se extaziau de gheizerele din Islanda și cea mai proastă dintre Iulii întreba ”oare apa e fierbinte?”, Laura privea calm în jurul ei ”mda, un lac. nu pot spune că m-a dat pe spate”. 

a ieșit una Denisa, cică era grasă și asta, dar mult mai finuță decît cele două Iulii, cu o dantură mult mai mișto decît a Simonei, par exemple, asta din urmă are dinți mărunți de oaie, vorbește mult și prost și bineînțeles, nu se ține nici ea departe de sportul preferat al româncelor – bîrfa. poate că emisiunea asta ar trebui să se numească Romanian Next Top Gossip Girl, barem să știm o chestie. ce Alina Chivulescu, ce Bianca Brad, ce Linda Evanghelista…

 

ne mai uităm și mai comentăm și săptămîna viitoare.

3 responses to “Romanian Top Next Țațe

  1. bine am revenit acasa!
    dupa un zbor “placut” cu “moldovieni” din” rIepublica “, pe rindul din spate, ,care facusera ditamai picnicul in avion,cu pungi fosnitoare,usturoaie,ceapa si alte mincaruri de fast food ( luate din aeroport,de altfel),plus niste berici si alte papici de la bord ,care le-au deschis oamenilor apetitul de trancaneala in gura mare…si cu alti cocalari manelisti ,cu fitze de pricopsiti,hahaiala si manele la greu ,da’ asa,sa stie tot poporu'( a venit stewardul saracu’ si le-a zis sa micsoreze volumul,
    dar nu stiu ce engleza pricepeau aia),pe rindul din fata, nu ma mai mir de nimic din ceea ce se intimpla prin televiziuni!
    asa ca n-am mai rezistat si l-am rugat pe nenea stewardul sa-mi schimbe locul ,ceea ce a si facut,lasindu-mi alegerea mie si am reusit,astfel,sa nu explodez!

    ceea ce mi-a placut cel mai mult a fost faptul ca la omanda era o doamna pilot,care ne-a pus pe pamint ca la carte!
    asta da muiere!

    Like