Unde-mi sînt furculițele?

Vine unu ieri la mine și-mi spune: ”Vreau să-mi dai furculițe!” Mă uit la el năucă și-mi vine să-i spun: ”de unde să-ți dau eu, mă, furculițe? din cur?” dar nu găsesc replica rapid în engleză și tac. îi trîntesc de-acum celebra mea căutătură care nu mai are nevoie de translation. îl întreb totuși ironică: ce model? boul crede că vorbesc serios și zice că de-alea lungi, cu vîrf nu știu de care. mă umflă rîsul și kikif (așa-l cheamă) nu mai știe ce să creadă.

*

(a fork in the road)

furculition mai întîi să explic o treabă că tot m-a întrebat cineva cu ce mă ocup. administrație.

munca cea mai de rahat din tot dubaiul pentru că toată lumea dintr-o firmă, dintr-un oraș ca dubai mai ales, va ateriza în biroul administrativ să ceară ceva. de la locuință, la transport, la acte ca să le ușureze propria lor viață administrativă pînă la… furculițe, baticuri, eșarfe, prosoape, fiare de călcat și alte căcaturi personale, care nu mai țin de administrarea unei companii, ci de gradul de nesimțire al fiecăruia.

acum întoarce-te înapoi în România și imaginează-ți (nici nu e greu, că doar trăiești acolo) că pe lîngă faptul că patronii sau statul român nu-ți oferă nimic, dar absolut nimic, adică ABSOLUT NIMIC, nici nu apreciază dacă faci din rahat bici care să plesneasă. și dumnezeu cu mila. ei bine, ajungi într-o zi să administrezi bunurile unei firme care oferă angajaților nu chiar tot ce le trebuie (adică nu-ți cumpără și chiloți de aur vreau să spun – că asta ar mai lipsi), dar îți oferă destule instrumente cît să începi să te descurci pe cont propriu și să-ți vezi de cheltuielile tale pînă crăpi (de la acoperiș deasupra capului, bilet de avion ca să vii să muncești și să cîștigi un ban fără bătăi de cap, vize care costă și alea o grămadă de bani, uniforme, o primire călduroasă, cursuri si tot felul de traininguri ca să ți se deschidă țeasta sau ca să te profesionalizezi și să fie ceva de capul tău și ce dracu vrei mai mult de-atît?). singurul lucru la care mă gîndesc constant și chiar nu poate să-mi iasă din minte este că știu oameni care ar da orice să beneficieze de condițiile astea și ar face o treabă mult mai bună aici și cu mai multă responsabilitate, ar fi mult mai cool, iar compania asta ar avea și ea un contur mult mai ca lumea.

pe ăsta care mi-a cerut furculițe l-am mutat acum o lună și ceva dintr-un apartament (pe care-l șeruia cu alți doi) într-un studio pe care-l împarte cu nevastă-sa și copilul. are tot ce trebuie acolo de la mașină de spălat pînă la microunde și prăjitor de pîine, oale, crătiți, pături, cearșafuri etc. (totul ca la hotel) dar nu erau destule furculițe, na… că alții au și el n-are. și dacă tot vrea furculițe, de ce nu și un pat nou, dublu dacă se poate, să și-o tragă fără să cadă din el. bă, kikife, îi zic io, noi avem un proverb mișto în țara noastră care zice că dacă-i dai unuia un deget ăla îți ia toată mîna. dispari și cumpără-ți furculițe și ce pat de futut vrei tu, că io nu mai am timp de bălăriile tale. 

kikif s-a cărat cu coada între picioare. nu e obișnuit să fie repezit în halul ăsta. well, el n-a trăit în românia, el vine direct din pakistan, ca detaliu important, ăștia mănîncă din blid cu degetele și apoi se șterg de costumul firmei (dacă nu e al lor li se pare normal și asta) și deodată l-a pălit și pe el civilizația în moalele capului, nu pentru că așa a văzut el la televizor sau a citit în cărți sau așa a fost educat, ci pentru că celălalt coleg al lui de serviciu s-a lăudat că el a primit casa cu furculițe cu tot (șase la număr) și el de ce are dor 3, e setul descompletat și vezi tu, se tot răsucea prin pat de oftică, drept pentru care de-aia voia și pat.

e incredibil cît de mulți plîngăcioși pe cap de locuitor sînt în țara asta. fără motiv precis, doar pt că li s-a dat și mai vor. din cînd în cînd mai apare o nebună ca mine și le taie macaroana.

*

cu europenii mă înțeleg cel mai bine, în sensul că ăstora nu trebuie să le bagi furculița pe gît. acum două săptămîni au fost angajați doi ingineri sîrbi, Zoran și Alexandr (prieteni și colegi). pînă s-au eliberat cele două studiouri care le erau administrate i-am pus mai întîi în Al Nahda, în casa cu așa zisa fantomă, de teama căruia nu puteau dormi disperatele alea de stewardeze. sîrbii s-au distrat pe cinste aflînd că s-ar putea să aibă un oaspete nocturn și invizibil pe deasupra. Alexandr a intrat o dată în baie peste Zoran, cît a putut el de tiptil, și a desenat cu degetul pe oglinda aburită: ”Zoran, I am the ghost, I like you very much”. 

*

pe pașaportul lui Zoran ăștia au scris pe viză Zoran SRB (de la sîrbu) și numele de familie. singura explicație logică ar fi că arabii avînd un cîrnat cu multe nume care se întinde pe 3 paragrafe, li s-a părut anormal ca sîrbu nostru să aibă doar nume și prenume așa că i-au mai băgat și naționalitatea. cum ar fi fost să-mi fi scris și mie pe viză zully ro mustafa? cred că aș fi murit de rîs. 

ieri, cei doi ingineri au aterizat în birou pentru niște hîrtii necesare să-și tragă internet în studiourile lor și mi-au adus padișpan, care în lumea lor tot padișpan se numește. o da, și iată un alt cuvînt comun, unu care-mi place enorm, drept pentru care îl și folosesc des: dilailaaa! așa de puțin le trebuie unor oameni să vorbească aceeași limbă, chiar dacă au crescut în alta.

but anyway, here everybody is dilaila! just enjoy!

Advertisements

7 responses to “Unde-mi sînt furculițele?

  1. hahaha ce tare dilaila connects the world.sarbii sunt super tari, de gasca, am cunoscut si eu 🙂 auzi ma, bataie pe furcultzie in asemena orash, pfuai.si cica la noi e saracie..

    Like

  2. bai,lui paki ala,i se potriveste vorba aia a noastra ,:”s-a suit scroafa-n copac”,phhh,nu poti sa te mai caci de ajunsii astia!

    Like

  3. haha, dilaila connects the world, ce mi-a placut asta! ar trebui scris undeva cu caps pe fruntea multora ca zvastica din filmul lu tarantino. ai vazut ce piele de porc aveau aia cind erau insemnati de brad pitt :))

    madammere: nu vorbi de scroafe printre porci, aveam pretentii de la tine. nu-mi vine sa cred :)) daca le spun oamenilor ce virsta ai or sa vrea sa te infieze haha

    Like