Keep On Smiling

Alt titlu în engleză. să-mi aduc aminte că într-o zi (sau într-o noapte) mă voi apuca de tradus.

într-o zi.

sau într-o noapte.

cînd nu voi mai avea nimic de spus. nimic de dorit.

și nu voi mai vedea portocale în fața ochilor.

abdul, șoferul, apare la 3 dimineața în fața ușii în rochia lui de muslim să-i dau bani de benzină și de service. e mic și grăsun și ascultător ca o jucărie de pluș. îmi zice zîmbind inocent selam aleykum. în puterea nopții am senzația că joc într-un film cu final imprevizibil în care personajele secundare sînt singurele care dau ceva farmec acțiunii. cele principale habar n-au ce se întîmplă în jurul lor și cît de rău strică întregul ansamblu. nici nu le interesează atît timp cît avioanele zboară.

magic ball e de-ajuns însă ca unei singure rotițe să-i sară muștarul și s-a dus naibii toată șandramaua. ăia de la jordan vor băutură și internet. moca. și taxiuri la dispoziție. la timp. chiar dacă ei întîrzie. fiul altui bizon portocaliu, un puțoi de 14 ani, sună că vrea la plajă. păi valea îmi vine să-i zic. îngaim un sorry, no driver available și încerc să-mi aduc aminte unde naiba mi-e penseta. șoferii aleargă ca bilele din magic ball cînd se lovesc de ziduri. cînd nu sună ceasurile, sună telefoanele. diminețile găsesc mesaje că ăla se cazează nu știu unde, ălalalt iese de nu știu unde, permisele nu sînt gata, vizele trebuie pregătite, stewardezelor nu le plac uniformele, că nu li se văd picioarele, croitoru e sucărit în orgoliu, inspectorii vor petreceri pe iaht, cel mai mare dintre dinozauri sare de fiecare dată de cur în sus cînd îmi citește mailurile, cică n-am limbaj de business, să-mi fut, pe madam Prada, terminatoarea principală, o doare fix în portocala mecanică și adaugă printre picături de hindi, ”dragă, ar trebui să te obișnuiești să scrii în condiții de stress”, du-te, făi, și împușcă-te habar n-ai ce-s alea condiții de stress și termene limită. nu stau să explic. just keep the voice down, îi zic. era și ea tulburată rău că după o vacanță de o săptămînă acum chiar trebuie să muncească.

  l-am învățat pe Ali ce-nseamnă joder. acum mă sună și-mi zice: ”am dat de un alt joder! joder joder three times joder! iar a fugit unu de la nebuni cu cheia de gît”. bravo lui, altu care a scăpat. Văcar îmi arată pe telefonul lui mesajele altui disperat de viață, ceva de genul ”nu ei mă termină pe mine, eu mă termin.” sună așa kinky, deși ăla care i-a trimis sms, pariu pe ce vrei, în ceața minții lui, nu a realizat cît o să amuze pe cineva (ca mine) disperarea lui. mi l-am închipuit cu bomba legată de brîu ”ce, vrei să mă omori? tu pe mine? NU. EU mă omor”.

în fiecare zi, mai clachează unu. pe sărite, pe apucate. care cum se trezește cu fața la cearșaf. ce dilaila e în spania, bag eu strîmbe cu siesta și porumbeii din parcuri.

niciodată n-o să mai pot călători cu avionul fără să mă gîndesc că ăia de la sol aleargă căpiați, ca în pragul unei apocalipse, pentru ca eu să pot bea un pahar de șampanie la bord sau fără să-mi fac scenarii despre zîmbetul stewardezelor sub care se ascunde drama ciorapilor de plasă neagră care nu se văd prin pantaloni.  

Advertisements

4 responses to “Keep On Smiling