De prin București adunate

duminică-marți – goana mare pînă la București și înapoi, de teamă să nu ne stresăm prea tare, plus caniculă, plus drumurile de care cam sîntem sătui.

recuperat de la Zan pernele de stat pe jos care-i plăceau atît de mult Giovanei cînd făceam cîte-o noapte albă de filme, primul meu ibric de cafea din care au băut cîțiva oameni care nu mai sînt și cîteva cărți din biblioteca încropită la Zan. cîteva, doar cîteva, că m-am săturat să tot car cărți dintr-o parte în alta, chiar dacă asta a fost bine pt bicepși și tricepși.

descoperit verișoară de-a doua, Lamia, o minionă cu pomeți înalți, ochi migdalați, o tipă ca un argint viu și mai francă decît mine. nu credeam că mai există așa ceva, o fi o treabă genetică. ne-am fi putut juca pe străzile din Medgidia cînd eram mici. la capitolul viteza vorbirii Florin Piersic ar leșina de invidie ascultînd-o. îmi amintește cumva de mine, acum 5 ani, cînd rămăsesem de capul meu în ditamai capitala, minus obsesia cu cărțile, de care încă eu n-am scăpat. stă în apartamentul unui unchi, alt obsedat de cărți (de data asta turcești – le scrie adică în turcă!). știu că luni dimineața m-am apucat să le fotografiez cum erau ele așa, un pic prăfuite și înghesuite pe balcon, la umbră, în plină liniște. 

IMGA0623    IMGA0624

luni, drum editură, lăsat manuscrise. descopăr ceva profesionist: se fac procese verbale pe manuscrisele lăsate. mă uimesc, plec mai departe. întîlnire Adina în zona corporatiștilor, chiar la orele prînzului, cînd toți ceilalți corporatiști se aliniau la ”împinge tava”, înnebuniți de căldură. am ratat deseori la mustață ”șansa” de a fi corporatistă, mi-e teamă că încă nu e prea tîrziu. în fine… nici n-am apucat să mă bucur de compania ei, că a trebuit să intre în burta unei multinaționale.

ceva mai încolo, spre centru, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului era într-un stand-by de zile fierbinți. program 9.00 – 11.00, că dacă tot nu merge învățămîntul, barem să stea de tot. portarii, în schimb, nici nu cred că știu în ce instituție sînt angajați, mai ales cel de la CNRED (centrul național de echivalare a diplomelor). oare ce păzește? cred că naftalina va fi unul din acele izuri proustice care-mi va aminti mai tîrziu de clădirile vechi în care niște domni și niște doamne cu atitudine dictatorială bat cu bățul în catedră și spun categoric: LINIȘȘȘTE! Aici se lucrează…

IMGA0712 descoperit spre seară parc Iore, unde-am fost să-l plimbăm pe Boris, cățelușul Lamiei, și oameni la plimbarea de seară într-un București ordonat, așa cum mi-ar plăcea să fie: vesel, sănătos, umbros și sportiv, cu fete care citesc nestingherite pe bănci sau cățeluși care zburdă pe alei și întorc capul după vreo pereche potrivită. pentru o țară care se plînge de criză din toate butoanele telecomenzii, observ lume sătulă de atîta negativism care fuge în locuri cu aer verde, ca și cum ar vrea să-și reinventeze și ei o Arcadie personală,

IMGA0812   IMGA0775

 

sau un loc unde își pot face liniștiți un recurs al memoriei.

IMGA0792 

a doua zi o vizită la Biblioteca Metropolitană din Piața Amzei, descoperit o creatoare de ”păpuși” într-o mansardă, dar despre vizita asta trebuie însemnare separată. mulțumiri encore une fois lui Leo, știe el de ce. și Lamiei care a avut grijă să nu ne stresăm mai tare decît ar fi fost nevoie.

de altcineva sau altceva n-am mai avut timp. data viitoare. mă enervează să stau cu cineva și să mă gîndesc că am o treabă importantă de rezolvat. rămîne pentru la toamnă. cînd se deschid judecătoriile și încep ploile și putem să stăm sub umbrele și să depănăm povești sau cine mai știe.

Advertisements

One response to “De prin București adunate