Treaba cu vulști

La ”Olimpia și fiul” din Lugoj, un birt de zile mari și mici se dădea, printre altele, și numitul sortiment ”vulști”. Neștiind care-i faza, am crezut că e vorba de vurști și cum nu mă dau în vînt după renumitul cîrnat – deși i-am inventat și o poveste sau mai bine zis l-am intro-băgat într-o poveste cu gogoși fierbinți –, dar nu despre asta vreau să aberez. Zilele trecute, pe cînd mă întorceam spre casă (dintr-un drum Spania-Medgidia) am învățat că există și vulști, nu numai vurști, și nu de la tanti Olimpia, patroana birtului din Lugoj (care nu-și închipuia că ar putea exista oameni care nu știu de vulști), ci de la doi amici de pe Facebook care cred că s-au cam cocoșat de rîs la gafa mea, de-mi vine să dau cu basca de pămînt că n-am gustat și eu din vulștiul cu pricina.

și mai iată de ce. peste drum de ”Olimpia și fiul” agenția Atlassib avea porțile închise, barierele lăsate și călătorii flămînzi. cum mă distrează să fotografiez pancarte și eram într-un popas de cîteva ceasuri, iată ce găsesc, plimbîndu-mă hai hui.

IMGA0144

a început o urmărire de 5minute, curioasă să aflu dacă respectă totuși cineva aceste interdicții, dar mai mult convinsă că nimeni nu va ține seama de ele.

voila iubitori de vulști:

IMGA0145  IMGA0146

IMGA0151 IMGA0149

IMGA0148 IMGA0152

Advertisements

2 responses to “Treaba cu vulști