Grosse matinee

Viata mea din ultimul an seamana ca acele dimineti lungi, pe care le petreci in pat, cu un bol de popcorn in pat, cu Seinfeld, personaje pe care ajungi sa le cunosti mai bine decit pe unii dintre prietenii tai, cu carti pe podea si reviste si ziare pe care ti-e lene sa le citesti, dar le ai la indemina in caz ca te plictiseste altceva mai tare… cu pregatit dulapurile cu haine groase pentru alte dimineti si seri de toamna, cu printuri corectate (sau care urmeaza sa fie…), cu asteptat barbatul sa vina acasa ca sa te bagi din nou in pat cu ciocolata preferata sau tigarile de dupa… cu ceaiuri negre la miezul noptii… o nemiscare placuta in care, parca, lumea nu mai exista si tot ce se intimpla in afara noastra e un spectacol prost care ruleaza la nesfirsit, in lipsa de idei.

ideile lor…
iubirea poate fi cruda si este. e necesar sa fie asa. dar bestiile pot fi si ele imblinzite pentru o scurta perioada de timp. e necesar si asta. experimentarea risului rau in doi. alianta perfecta. cumparatura anului: o pereche de verighete.

intre timp cad guverne si noi ridem. intre timp vecina de linga, o balena zen, asculta opera in zilele astea de fiesta, ii intrerup meditatiile cu Ace of Base pe repeat “All That She Wants is Another Baby” si ies din casa sa cumpar alte reviste si ziare pe care le voi citi pe jumatate. ma intorc si-mi fac exercitiile la gramatica, incepe sa-mi placa spaniola.

am incercat sa recitesc Henry Miller “Tropicul cancerului”. am avut timp de 30 de pagini senzatia aceea pe care ti-o lasa unii barbati ce se dau mari fuckeri si-i descoperi saraci, frustrati, chinuiti, incercind sa faca pe bufonii amari ca sa se scoata intr-un fel.

13 responses to “Grosse matinee

  1. I-auzi, iubirea e cruda? Vasazica, poate fi trecuta la cruditati :DDD Ceeeeee, verighete? Imposibil, incredibil, inimaginabil, cred ca n-am citit bine…:)

    Like

  2. cruditatile sint bune la silueta😀
    in rest, ai citit de fiecare data bine, chiar si cind nu eram asa de directa…

    Like

  3. Hai ca-ncerc sa ma bag si eu in seama dupa atata timp. Am incercat sa scriu ceva mai intelept da’ suna ca dracu’. Orisicat… sa ne postati foto de la botez :):):):)
    Sa va fie de bine.

    Like

  4. Te invidiez pentru viata din ultimul an.
    Cat despre verighete, esti curajoasa :)) si totodata norocoasa fiindca ai gasit omul alaturi de care poti sa faci pasul. Asteptam poze!😀

    Like

  5. Of, spune-mi (daca rezisti pana la sfarsit) daca a meritat Tropicul. Eu am renuntat dupa vreo 20 de pagini, care mi s-au parut pur si simplu ieftine si nu-mi vine sa ma mai ating de cartea aia.

    Imbratisam Zuleiha!

    Like

  6. Mirela: eram adolescenta cind am citit pt prima data Tropicul, atunci probabil a fost ok ca lectura. aveam mai mult timp liber, imi permiteam sa-l pierd pe la tropice. acum insa… ramine valabil ce-am spus mai sus despre miller. un bufon amar, cu putine idei si multe comparatii proaste.

    sherin: nu ma invidia, tu! crezi ca-i asa usor sa te obisnuiesti cu o viata lejera? hehehe…

    vodky: stimabile…

    Like

  7. io n’am citit niciodata Tropicul in romana (si nici n’am de gand..)cred ca a fost prima carte serioasa citita in italiana, mi s’a parut si mai tragica :))
    am ras la balena zen, i can imagine o purcica fericita ascultand in tihna Carmen.

    Like

  8. Nu stiu daca e usor, eu am fost mereu pe fuga, poate de aia as vrea sa vad cum e cu viata aia lejera. Bine, daca o gandesc la rece probabil ca nu as rezista prea mult la cat sunt de agitata.

    Like

  9. la mine lejer inseamna sa nu ma agite altii cu timpeniile lor, in rest e o liniste constructiva.

    tuvia: nu mai ride, fata, de balenele Zen, si ele au fost fetite cindva. numai ca cineva le-a distrus psihic si s-au razbunat pe mincare. cam asa se intimpla.

    Like

  10. M-am blocat la linia aia cu Ace of Base si All That She Wants. Eram mare fan cand eram mic si aveam caseta audio cu primul lor album. Si eu o fredonam pe strada dar gresit, ca nu stiam engleza pe-atunci.

    Like