UNTAR

Adica Uniunea traducatorilor romani.

Mai mult de 65% dintre traducatorii romani nu sint inscrisi in nici o asociatie profesionala. Spiritul de turma functioneaza la ei doar cind iau tepe, atunci incepe circul, apar si vaicarelile, lacrimi si singe, par smuls de pe piept, dar rar se apuca unu de pasul principal care se numeste recuperare de drepturi.

Sint curioasa cit la % dintre traducatorii literari sint autorizati de-a dreptul, cit la % inca mai lucreaza fara contracte sau pe baza unor contracte abuzive. Sigur ca treaba mea e sa-mi vad de TREABA mea, ceea ce si fac, la o adica, dar cind mai intru pe bloguri si vad atita vaicareala, furie si sictir, nici durerea de cap nu ma mai ia. Cind incepusem sa scriu ceva ani in urma despre neregulile din edituri sau de nesimtirea din tara, multi m-au facut nebuna. Acu se pare ca le-a ajuns si altora cutitul la beregata. Huidu acuza pe blogul lui una alta, ceea ce au facut deja altii cu luni in urma, dar mie-mi pare ca vocea lui e cea a unui infrint. Numai daca si-ar mai schimba Esca freza de gradinita, ceva s-ar intimpla cu adevarat prin mass media. Adica… celelalte prezentatoare de la alte posturi ar fi de-a dreptul derutate.

Sa le lasam totusi pe astea sa-si citeasca ineptiile de pe prompter cu zimbetul larg pe buze.

Am dat linkul de mai sus pentru cei interesati sa se adune intr-o organizatie. Si tot de pe forumul clubului traducatorilor: “bancile au inceput sa ceara dovada ca traducatorii autorizati fac parte dintr-o uniune profesionala pentru a li se putea deschide cont de activitate independenta la banca”.

Ca daca tot n-aveti bani, macar sa va puteti face un credit pentru procese juridice, hehehehe…

152 responses to “UNTAR

  1. SOMATIE MODEL I

    Catre SC ………………. str. …………

    Subsemnatul ( a) , ………………………….. traducator autorizat , ma vad nevoit sa va reamintesc ca ati omis sa faceti plata în valoare de …………….RON pentru serviciul de traducere din data de ………… , efectuat conform cererii dvs nr. din data………….. si remiterii mele nr. din data ……………….

    Astfel, va transmit prezenta

    SOMATIE DE PLATA

    si pe aceasta cale va invit la conciliere pe data de ……………………… la sediul din (adresa) ……………………………………., unde îmi desfasor în mod legal activitatea (min. 16 zile mai tarziu dupa trimiterea prin posta)

    În cazul în care nu va prezentati la negociere, va anunt ca am îndeplinit formalitatile legale (O.G. 5/ 2001 si art.720 ind 1 Codul de procedura civila) si voi trece la actionarea dvs în justitie; voi solicita pe lânga creanta neachitata si penalitatile datorate si cheltuielile de judecata.

    Cu convingerea ca în termen maxim de 15 zile veti achita suma datorata conform celor de mai sus, situatie în care vom considera acest incident închis si ca acest incident nu va afecta continuarea bunelor noastre relatii, primiti, domnule ……………………… , asigurarea distinsei noastre consideratii.

    Traducator autorizat,

    SOMATIE MODEL 2

    Somatie de plata

    Catre: SC …………………. SRL

    Mandatar: SC ……………………… SRL
    Adresa: …………………………..

    Adresa …………………………………
    CUI : ……………………………….

    CUI : ……………………………………
    Creditor Debitor

    În atentia d.lui/ dnei
    …………………………….
    Contact dl/ dna
    ……………………………………

    Va aducem la cunostinta ca firma noastra are o creanta neachitata de firma dvs. , în valoare de …….. RON, conform contractului nr. …………… din data de ………. 20.. si facturii nr. ……
    din data de ………… .

    Având în vedere ca s- a scurs un numar de ……………… zile de la scadenta ( data: ……………. ) vi se vor aplica penalitati de ……… % pe zi, conform Codului de procedura civila.

    Astfel, va transmitem prezenta

    SOMATIE DE PLATA

    si pe aceasta cale va invitam la conciliere pe data de ………………………. la sediul societatii noastre din ( adresa) ……………………………………..

    În cazul în care nu va prezentati la negociere, va anuntam ca am îndeplinit formalitatile legale (O.G. 5/ 2001 si art.720 ind 1 Codul de procedura civila) si vom trece la actionarea dvs în justitie; vom solicita pe lânga creanta neachitata si penalitatile datorate cheltuielilor de judecata.

    Anexam la prezenta urmatoarele documente doveditoare ale creantei.

    1. ……………
    2. ……………
    3. …………….

    Cu convingerea ca acest incident nu va afecta continuarea bunelor noastre relatii, primiti, domnule ………………………………… , asigurarea distinsei noastre consideratii.

    Data ………………

    Director

    Consilier juridic

    Like

  2. da’ de ce sa aiba nevoie “traducatorii literari” de autorizatie? autorizatia se da pentru traducatorii de acte oficiale, ailalti n-au nevoie de asa ceva. iar traducatorii autorizati n-au treaba cu editurile, ca din traduceri autorizate ies bani, nu mizilicuri, ca dincoace. sint pur si simplu planete diferite, nu se amesteca decit ca hobby.

    in plus, 99% dintre traducatorii “literari” nu au cum sa obtina autorizatia de traducator pentru ca nu au facut facultatea de limbi straine cu specializarea in limba pentru care cer certificatul. simplu. ca atare, nici nu se pot inscrie in asociatia despre care spui mataluta aici.

    daca gresesc, astept cu interes corecturi.🙂

    Like

  3. Potrivit Statutului U.N.T.A.R., membru U.N.T.A.R. poate deveni orice persoana care are o autorizatie de traducator eliberata de Ministerul Justitiei.

    Persoanele fizice care desi nu au autorizatie de traducator eliberata de Ministerul Justitiei, dovedesc calitatea de traducator prin diplome emise de institutii de învatamânt superior, organe centrale ale Administratiei de Stat sau organisme internationale, pot solicita calitatea de m e m b r u a s o c i a t , care se acorda automat în urma achitarii cotizatiei.

    UNTAR nu vrea sa dezbine traducatorii mai mult decat si asa sunt dezbinati, din acest motiv obiectiv inclusiv traducatorii literari, certificati de Ministerul Culturii se pot inscrie in UNTAR.

    Like

  4. v, s-ar putea sa gresesc si eu, dar ma preocupa problema din curiozitate in primul rind, si apoi ca chestie organizatorica. stii bine ca e un haos total si de-aia nimeni nu poate apuca pe nimeni de niciunde, iar singurii care au de suferit, cel putin din cite am vazut pina acum, sint traducatorii (fie ei literari sau juridici). contractele sint asa cum sint, niste foi cu clauze generale, un fel de hai sa fie, eu iti ofer o colaborare, tu zi mersi ca ai de lucru, te-oi plati eu cind am chef.

    cred, si n-as vrea sa mi-o ia nimeni in nume de rau, chiar daca suna oarescum aiurea, cred ca cineva care face o traducere literara ar trebui sa aiba autorizatie pentru asa ceva, chiar daca s-ar putea ca cineva care nu a terminat pe specializarea respectiva (engleza, franceza, germana, sirba, turca etc) si e vorbitor nativ sa spuna ca el stie limba si nu mai are nevoie de diplome. e adevarat si faptul ca in romania diplomele nu mai spun nimic, dar nu cumva de-aici vine haosul? eu daca as fi editor, si sper sa fiu intr-o zi (dupa ce voi cistiga la loto, evident), as colabora cu oameni care au terminat filologia si sint foarte siguri pe profesia lor. nu am cum sa-mi dau seama altfel ce aptitudini are respectivul. e ca naiba, nu???

    dar de inscris se pot inscrie in UNTAR si traducatorii literari, cu specificatia, “iata, domle, asta e limba pe care m-am specializat, reprezinta-mi interesele”. vb la modul general, fiindca acolo unde exista o breasla, ar trebui sa existe si niste reguli de functionare a ei.

    Like

  5. exact. este uniunea traducatorilor cu patalama. si e firesc sa fie asa, eu am spus doar ca majoritatea coplesitoare a celor care sufera de neplati de pe urma editurilor nu se pot inscrie in aceasta asociatie si le trebuie alta.

    Like

  6. bine, si daca nu se apuca nimeni s-o faca pe aia pentru majoritatea covirsitoare, de ce sa nu ne ducem in asta existenta deja, sa se faca o ramura separata pentru traducatorii literari, care si aia, daca au diplome, se pot numi autorizati daca inainteaza dosarul la minister.

    ca nu vad pe nimeni la orizont sa se apuce acum de apararea drepturilor traducatorilor literari.

    Like

  7. “cred ca cineva care face o traducere literara ar trebui sa aiba autorizatie pentru asa ceva”

    eu cred ca nu trebuie.

    “eu daca as fi editor… as colabora cu oameni care au terminat filologia si sint foarte siguri pe profesia lor.”

    :))))))))))))

    eu daca as fi editor as colabora pentru traducerile de beletristica numai cu oameni care au cit de cit talent literar.

    si nu vad ce legatura are haosul cu patalamaua sau lipsa patalamalei. contracte exista, indiferent de patalama. haos, asijderea.🙂

    Like

  8. “de ce sa nu ne ducem in asta existenta deja”

    pai, sa se duca cine are patalama. sau toata lumea, daca se face si o sectie pentru “amatori”. pina nu se face, nu stiu la ce vorbim despre ea.🙂

    Like

  9. sa zicem ca as fi editor peste 10 ani, si daca ar trebuie sa ma ocup de 7000 de chestii intr-o zi, crezi ca o sa am timp sa vad unde zace talentul literar din traducator?? de acord total cu tine ca e vital pentru o traducere buna, nici nu se poate altfel…. eh, cine stie ce-as face eu daca as fi editor, de ce sa visez aiurea cind doar ce m-am trezit din somn? hahaha…

    pai asta ziceam: ca diplomele in romania nu mai conteaza demult. ca daca ar fi contat, sa vezi ce ma specializam in zece limbi straine, nu doua…

    Like

  10. aaa, si pe urma sa fi indraznit careva sa-mi spuna ca nu traduc bine, ca-l trimiteam la universitate sa se ia de git cu aia..

    cum de ce vorbim, V. sa stie lumea ca exista si asa ceva.

    Like

  11. nici peste zece ani, nici peste o suta n-o sa ma intereseze patalamaua la traducerile literare. pur si simplu nu are legatura. n-am ce face cu ea, nu ma intereseaza. a, daca poate sa-mi arate ca a scris ceva literatura, cit de mica… sau poate are un blog… ma-ntelegi…
    poti sa ai patalama si sa traduci beletristica precum o cizma. logic.

    “de ce vorbim” era cu sensul “de ce vorbim astia fara patalama despre ea”, nu…

    Like

  12. nush, ma V., io ma gindeam sa-mi fac patalama autorizata, ca sa ma reprezinte si pe mine cineva cind am probleme, intelegi tu. io doar sa traduc si unu mai mare decit mine sa se ocupe de recuperari, nu mai vb de faptul ca in spania, sau anglia, sau franta, elvetia, canada, adica pe oriunde am fost (si pe unde n-am fost) am intrebat (n-am ce face, tot exemple de-astea dau) nu poti sa te misti fara patalamale. adica alea chiar conteaza. un punct in plus e si talentul literar, ohoooo… asa ca tot ocupindu-ma zilele astea de omologari si alte smecherii, si tot vazind ca nu se poate altfel prin alte parti, mi-am pus si eu intrebarea ca daca de-aici vine haosul la noi?

    ca la o adica apar replici de genul: “sa zici mersi ca ti-am dat o piine”, dar nici aia nu ti-o mai dau, da` tu sa zici mersi, nu? vreau si eu sa raspund: ce ma, mi-ai platit tu investitia de timp in ani de studii? ca stiu vreo 2-3 editori romani care-ti vor ride in nas cind te apuci sa le spui de talentul literar, ca ala e ultimul important si la o adica ce talent, bai??? “sa zici mersi ca ti l-a dat doamne-doamne”…

    Like

  13. pai, io n-am zis sa nu-ti faci, mai tanti, am zis ca majoritatea traducatorilor de beletristica sint in situatia in care nu pot sa-si faca, fiindca n-au studiile care trebuie. asta inseamna ca nu mai merita sa fie platiti, sau ce?
    (nu, stiu ca nu asta spuneai, dar la asta ajungem… :D)

    Like

  14. Asteptam infiintarea Asociatiei traducatorilor literari haotici, care nu au nici un act, lucreaza din pasiune. Dupa ce se infiinteaza Asociatia Traducatorilor Literari fara Certificat de Traducator (care traduc din pasiune) UNTAR va propune imediat o fuziune catre noua asociatie ATLCT, asa cum a facut si in trecut, catre toate celelalte asociatii din Romania. Adica ATR, ATP si ARIC. Includem si Asociatia traducatorilor literari fara certificat pe invitatia noastra, cand se vor infiinta.
    NU e anormal sa nu exista nici o certificare in domeniu?
    NU e anormal sa nu existe nici o legislatie in domeniu?
    NU e anormal sa nu existe Legea Traducatorului?
    NU e anormal sa primi raspunsuri de genul traduc, deci exist si fara asociatie profesionala?
    E inedit si arata lipsa de protectie fara de ceilalti membri din profesie, precum si lipsa abilitatii de a comunica intre specialistii in cuvinte.
    Dl/dna V nu a auzit de asociatii profesionale, nu stie ce inseamna cotizatie, nu stie ce inseamna concurenta neloiala, nu stie sa apare drepturile profesionale, nu actioneaza la nivel de breasla si multe alte lucruri la care vom raspunde. Bun venit haosului.

    Like

  15. La Ministerul Culturii exista examenul pt certificatul de traducator literar.
    Nu inteleg CUM – CITEZ “majoritatea traducatorilor de beletristica sint in situatia in care nu pot sa-si faca, fiindca n-au studiile care trebuie…”

    Adica nu poti sa iti iei certificatul de traducator de beletristica de la Ministerul Culturii, pentru ca traiesti din traduceri literare?

    Explicatia este slaba, neprofesionala, fara substanta, pe dos.
    Pentru ca traiti din traduceri literare, nu puteti da un examen de traduceri literare la Ministerul Culturii?
    Doriti sa fie examenul gratuit?

    Like

  16. daca n-am diploma care sa ateste ca am studiat limba engleza nu pot fi traducator autorizat de limba engleza, de exemplu. daca ar fi vorba doar de examen, ar fi mai simplu. dar examenul trebuie precedat de diploma cu pricina. nu este asa? am visat eu? ce e “slab” la explicatia asta?

    Like

  17. (n-am inteles rostul afirmatiilor acelora condescendente privitoare la lucrurile despre care sinteti convins ca n-am auzit. daca asa se discuta si in interiorul asociatiei pe care o reprezentati…)

    Like

  18. Slabiciunea afirmatiilor este ca nu stiati ca puteti sa dati un examen de traducator literar, care e valabil pentru t o a t a lumea. Ati inteles gresit ca pentru a intra la examenul de traducator literar de la Ministerul Culturii trebuie neaparat sa fi facut filologie. E o eroare. Ati inteles gresit. Nu sunteti bine informat/-a. Va multumim ca ne lasati sa va explicam. E normal sa fie asa la inceput.

    Like

  19. “daca gresesc, astept cu interes corecturi”.

    dna/dl v pare ca nu are diploma de licenta de traducator, nici certificat, nici autorizatie. Dar este traducator.

    Oare ce raspuns meritati?

    Like

  20. imi pare rau ca nu sinteti atent si la interlocutor. ceea ce am spus eu este urmatorul lucru – si-l repet:
    “daca n-am diploma care sa ateste ca am studiat limba engleza”

    deci nu exclusiv de facultatea de filologie era vorba. la liceu mi s-au predat germana si franceza, iar eu, urit din partea mea, traduc din engleza.

    *
    comentariul dvs. cu numarul 19 este ilustrativ pentru modul dvs. de gindire. probabil editurile care traduc si editorii care mi-au premiat o traducere ar spune ca merit si eu un raspuns, dar ei sint in eroare, desigur. dumneavoastra stiti de la bun inceput cu cine aveti de-a face.🙂

    Like

  21. nici nu a fost nevoie. intii ca discutam niste principii, in al doilea rind ca dumneavoastra oricum stiti dinainte totul. si ce stiu, si ce gindesc, si ce pot… nu pareti a avea nici un dubiu in aceste sensuri.

    Like

  22. Faptul ca nu va prezentati e lipsa de politete, dar asteptati raspunsuri pertinente in schimb.

    Dumneata ai o problema cu limba romana: incurcati cuvintele – repet ca accesul la examenul de traducator literar de la Ministerul Culturii nu este conditionat de faptul ca ati studiat in liceu engleza sau nu. Exprimati-va clar. Ce legatura are liceul dvs/limbile din liceu cu faptul ca sunteti presupusul posesor al unui certificat de traducator literar, care a sustinut un examen la Ministerul Culturii pentru traducator literar. Nu v-ati interesat deloc de aceste probleme. Raspunsul la intrebarile dvs au venit in dublu exemplar pana acum. Daca doriti, repet.

    Certificat nu aveti, autorizatie de traducator nu aveti, diploma de licenta de traducator nu aveti, cine sunteti dvs?

    Daca nu stiti sa va prezentati – cine stie ce om sunteti.

    Like

  23. este un blog personal totusi, nu asteptam nici un fel de raspuns pertinent in comentariile de la un blog personal. iar neticheta nu impune in nici un caz declinarea identitatii pe un blog personal. nici a mea, nici a dumneavoastra.
    e drept ca nu asteptam nici o asemenea atitudine, dar nu pot spune ca m-a surprins. it takes all kinds to make a world…

    *
    intr-adevar, documentarea mea a avut lacune. doar ministerul justitiei solicita diploma despre care am vorbit, nu si cel al culturii. multumesc pentru atentionare.

    *
    va rog, nu-mi spuneti ca am o problema cu limba romana intr-o fraza in care va adresati alternativ cu persoana a II-a singular si plural.

    Like

  24. Intr-un post anterior s-a vorbit pe limba romana despre Identitate. Evident Identitatea si legitimitatea lipsesc din discutie.
    Traducatorii sunt fara identitate. Le este rusine sa se prezinte. In Romania in profesia de traducator este haos: organizarea profesiei este zero barat. V confirma inca o data ipoteza lipsei de identitate: a uitat cum il cheama, nu e inscris in nici o asociatie profesionala, nume nu are, certificat de traducator nu are si nici nu stie unde se da examenul de traducator de literar, dar sustine ca este un talent. Cine va crede?

    Like

  25. dupa cum v-am spus si mai sus, dar poate n-ati fost atent: are cine sa ma creada, multumesc, nu duc lipsa.
    imi pare rau ca nu puteti discuta idei si principii, ci doar persoane. daca mi-am insusit bine lectia discursului dvs., pot spune ca precis (sic!) sinteti genul care adora argumentele ad hominem.
    succes in activitate.

    Like

  26. Ca sa fiu inteles gresit pana la capat – subliniez

    Daca Uniunea Nationala a Traducatorilor Autorizati din Romania va fi membra in Uniunea Profesiilor Liberale din Romania, acest lucru nu este un scop in sine, ci o recunoastere. Nu este ceva formal. Adica nu o sa vine UPLR sa faca curat in haosul traductorilor. Traducatorii trebuie sa faca curat in haosul lor organizational.

    Like

  27. Dl-dna V este un exemplu de haos bine organizat.
    nume nu are, certificat nu are, organizatie nu are
    e un talent. Talentul trebuie pus in valoare, nu stie sa se exprime sau sa se prezinte pentru ca este prea valoros.
    Daca intrebi un traducator cum il cheama, ii este jena sa raspunda, datorita lucrurilor pe care le-a scris.

    Like

  28. domnule macovei, intervin in discutie in calitate de editor, dar si de fost (si sper, cind timpul mi-o va permite, viitor) traducator.
    in momentul in care mi-a fost solicitata prima traducere de catre o editura, nu eram inca absolvent de facultate si totusi am reusit sa duc traducerea la bun sfirsit, ceea ce a facut sa fiu platit si sa mi se ofere, pe loc, un nou contract de traducere. mai mult chiar, in urma aceleiasi traduceri, o alta editura mi-a oferit un alt contract. nici macar pentru o clipa nu mi-am pus problema de a cere cuiva voie, cu atit mai putin ministerului culturii, ca sa traduc.
    literele, in felul in care sint predate la ora actuala in romania, nu sint capabile sa formeze traducatori (as spune ca dimpotriva, dar n-as vrea sa fiu acuzat de rea-vointa de eventualele si foarte probabil existentele) exceptii.
    avind in vedere modul in care dvs. reprezentati respectiva asociatie a traducatorilor, va asigur ca nu voi dori sa colaborez in veci cu ea. prefer sa ma bazez, in alegerea colaboratorilor, pe probe de traducere, iar nu pe vreo patalama care, va asigur, nu valoreaza nici cit greutatea ei la DCA in ochii unui editor. prin urmare, reprezentati-va co-asociatii daruiti cu patalama unde vreti si unde nu vreti, dar nu vi-i trimiteti sa ceara de lucru la edituri fiindca sint aproape convins ca, avind recomandarea dvs., vor fi mai degraba respinsi, cita vreme aceasta va este atitudinea.
    va asigur ca voi populariza aceasta discutie printre colegii mei editori. mi se pare foarte instructiva in privinta atitudinii unui individ care se declara a fi aparator al drepturilor traducatorilor. probabil conform principiului fereste-ma, doamne, de prieteni, ca de dusmani ma feresc singur…

    Like

  29. a, si inca o intrebare: va ajuta cu ceva sa fiti reprezentat la Oslo? nu cumva e vorba de o forma fara fond, pina la urma?
    si, daca tot sintem la capitolul comentarii realizarilor, ati putea sa-mi enumerati citeva traduceri pe care le-ati realizat, astfel incit sa am convingerea ca stau de vorba cu un om mai talentat decit V, care sa-si permita sa-l trateze astfel de la inaltimea prestigiului sau? defectele in exprimarea dvs. schioapa ma indeamna mai degraba sa cred ca va numarati printre traducatorii de acte notariale, aia care percep niste sume uriase pentru niste talmaciri pe linga care pina si traducerile realizate de google sint adevarate capodopere de stil.

    Like

  30. ce-a iesit… zully, de ce nu-ti vezi de treaba ta? pai treaba mea era sa pun intrebari ca sa aflam cu totii ce si cum. daca e bine asa sau altfel, daca unii ne pot reprezenta sau nu, daca se poate indrepta ceva in haosul asta sau o lasam balta…

    sa facem prezentarile pt domnul Macovei.

    V – traducator nu bun, ci EXCELENT, migalos, atent pina la chitibusareala si scriitor. initiala aceasta este cunoscuta de noi toti cei din domeniu, nu e nici o problema ca nu stiati, nu aveati de unde, iar eu nu m-am gindit ca e necesar sa fac prezentarile. dar orice putem spune despre V, mai putin ca nu stie sa se exprime.

    Haideti sa fim un pic mai echilibrati in afirmatii daca vrem sa rezolvam ceva cindva.

    Horia-Nicola Ursu – unul dintre putinii editori seriosi din tara.

    eu – jurnalist pe cale sa renunt de tot la profesie (am tradus, am scris, uneori bine, alteori prost, cine stie, depinde de ochiul cititorului sau editorului). ca sa fiu pe insemnarea asta, nu am diploma de jurnalist, deci in mod normal nu ar trebui sa profesez doar pt ca stiu sa scriu.

    avem ca fapte asa: exista traducatori talentati, fara diploma, si exista traducatori cu diploma care sint vai de mama lor. nu putem sa-i ignoram pe unii si sa-i tinem in brate pe ceilalti. editurile vor lucra cu cei buni, e dreptul lor sa-si aleaga, in functie de teste (sau diplome), cu cine lucreaza sau nu. pina la urma asta e capitalismul. majoritatea are probleme cind e vorba de plati, contracte si statut. si asta e tot un fapt, zdrobitor chiar.

    haideti sa ne calmam un pic, a fost se pare o zi zabauca, cel putin pt mine, si nu vreau sa ma avint acum in alte intrebari si afirmatii.

    cred ca incep sa imbatrinesc.

    horia, te imbratisez. scuze ca iar am ravasit rahatul cu insemnarea asta.

    dnul Macovei, va rog sa ma credeti pe cuvint ca aveti de-a face cu niste oameni care au tras destul in zona asta si ca au destule traduceri si editari la activ care sa faca cinste lumii editoriale, care e de fapt o jungla, ca in orice domeniu comercial, ba poate mai rau.

    Like

  31. Despre jungla vorbim. Despre “gloria” traducatorului la un pret “bun”. Personal nu execut traduceri literare, pentru ca sunt prost platite. Consider ca sunt mai bine informat despre traducerile literare decat sunteti dvs informati despre traducerile autorizate, nu am absolvit Sectia de traducatori literari si nu ma intereseaza traducerile literare, cu titlu special. Tema principala este “Haosul” si organizarea profesiei, adica o limba straina atat pentru domnul Ursu cat si pentru “talentatul” V, inca de la inceputul firului unde V a cerut corecturi, care au fost facute imediat si pe care si le insuseste cu jumatate de gura, mai mult in scarba.

    Uitati-va in ograda dvs. Popularizati 1) traducatorii literari inca nu stiu exact unde se sustine examenul de traducator literar. (probabil in alta tara)
    2) puteti sa dati cate testari private doriti, pe care le incurajam numai in a n u m i t e conditii (recomandari pt traducatori de la UNTAR sa le asteptati muuult si bine) – sa va asteptati insa la recomandari de lucru de la UNTAR, mai ales in relatia cu intermerdiarul/editura.
    3) Romania nu este reprezenta la fel ca celelalte tari din Europa la Oslo de nici un traducator literar. Dar nici macar in Romania nu exista un Reprezentant al traducatorilor literari (dl Ursu?), oare de ce ar fi reprezentata tara noastra pe plan extern?! (scuteste-ma)
    De ce ar trebui sa va deranjeze asta mai mult. Va feriti sa va reprezentati tara? Aveti o jena?
    Este inedit ca haosul organizational sa il rezolvati prin lipsa unei asociatii a traducatorilor literari si al unui reprezentant al traducatorilor literari. Aceasta abordare este inedita. In cazul in care ati reinterpretat in necunostinta de cauza si paradoxal gresit: cum ar putea altcineva decat traducatorii literari sa faca ceea ce trebuie sa faca orice traducator literar din lumea aceasta: sa aiba identitate si corp profesional? In Spania sunt 300 de asociatii de traducatori. Daca nu v-ati pus problema sa cereti cuiva voie sa traduceti, este cazul sa v-o puneti de acum inainte, valabil inclusiv pentru traducatorii autorizati. Sunt destui neaveniti in profesia de traducator. Care strica piata, conditiile de lucru si renumele profesiei. De aici a pornit discutia: protectia traducatorilor care se considera profesionisti fata de h a o s , accesul la profesie si asigurarea nivelului decent de preturi, asigurarea conditiilor decente de lucru (care nu sunt decente, dar suntem in Europa). Punerea la punct a editurilor neserioase care acceseza fondurile culturale dar nu plateste traducatorului cei 9 euro pe pagina si ii mananca painea, in loc sa il respecte. Retorica ieftina despre patalama era interesanta in secolul XIX. Prima asociatia din Franta a traducatorilor a fost infiintata pe la 1900. Dormiti?

    Greselile pe care le fac, special spre deliciul meu, reprezinta singurele dvs argumente ca sa va aparati. Special le fac. Dvs le comentati savuros. (Mati inteles?) Astept corectura. Vai vai vai vai lipseste “linuita”, unde e linuita, unde e linutza domnilor si virgula? unde e linuita? unde era contzopistul? Domnul Ursu era “contzopistul” care are nevoie de linutza. Poftim linutza. (Domnule liniutza Hugs back to you, Fatta, imbratiseazama nu ma lasa singuraa pe forum, suntem impreuna ) Linutza virgula liniutza virgula linuitza, fatta.

    Revenim la limba materna care e o limba straina pentru domnul Ursul si celebrul V.

    Va dau un exemplu absurd din alt domeniu. Daca e nevoie de traducere.
    Faptul ca esti avocat nu inseamna ca esti un avocat bun. La editura intelegeti limba romana? Doriti traducere pe limba romana? Vorbiti limba romana? Distinsii domni au nevoie de traducere?

    “Organizarea profesiei” este o limba straina atat pentru domnul Ursu cat si pentru talentatul V. Care trebuie scuturati putin. Astept re-interpretari personale diverse, in cazul in care mi se permite comentariul.

    Like

  32. astept comentarii ca, vezi doamne, nu e “forum”, este “blllog”
    vai, intelectualii gandeste.

    chiar si confuzia ciudata ca traducatorii literari ar trebui “autorizati” de la inceputul firului… e ciudata rrrau de tooot, cu grrrreu mi-am dat seama ce scria, la a doua lectura. A fost confuzia confuziei. cum sa “autorizezi” traducatorul literar? mi-a sarit mustarul. cum? eu traducator literar sa fiu autorizat, e o crima, mi-a sarit siguranta! uite asa bine

    Like

  33. Va dau un test de “capodopera de stil” de limba romana:
    Ce raspunsuri pertinente o sa primesc…..ce se ascunde in spatele lor….nu va obositi, ati raspuns deja prea multe mai sus.
    Ce inseamna liberalizarea profesiei de traducator?
    Aveti curaj? Stiti sa va exprimati? dl Ursu

    Like

  34. Directia in care se indreapta traducatorii a fost si ramane gresita.
    Aproximativ 65% din traducatori nu sunt inscrisi in nici o asociatie profesionala.
    Lipsa de interes, apatie, neincredere.
    Lesinul traducatorului contemporan promite sa adoarma de tot, in aceste conditii.
    Mai lasa-ma sa dorm putin.

    Like

  35. disputa dintre macovei si “V” si HNU e de domeniul hai sa radem cu stan si bran-varianta 2009.Este interesant ca la un astfel de subiect,cu rezonanta financiara apar cele mai multe comentarii?.
    Problema ridicata de Zully este:e mai bine sa fii organizat intr-o asociatie profesionala sau NU,e mai bine sa fii singur de capul tau.
    Din secolul 19,au aparut 2 clase sociale ,muncitorii si patronii,fiecare avand interesele sale ,care au fost antagoniste.In ziua de azi este mai corect sa zicem ca avem patroni si salariati(care pot desfasura o munca intelectuala sau fizica la o firma).Relatiile de munca dintre cei 2 sunt antagoniste(patronul vrea munca multa ,bani putini,salariatul vrea invers-si va spun asta din peste 10 ani de experienta in domeniul productiei)
    Asociatia profesionala inseamna un sindicat,organizatie ce are rolul sa le apere interesele financiare(ca despre asta e vorba).Un patron se lupta mai usor cu un individ decat cu o organizatie, asta e la mintea cocosului.
    De aceea situatia din UE prezentata de Zully este mai buna pentru traducatori,le confera un STATUT JURIDIC RECUNOSCUT INTERNATIONAL(ce inseamna asta ,mai cititi!)
    Triada aceasta Editor-Scriitor-traducator in Romania de azi are un singur castigator din punct de vedere financiar :Editorul.Explicatiile sunt de prisos pentru cei cu mintea limpede.
    Pt V-la urma urmei nu esti obligata sa te inscrii.
    Pt editori-ar fi culmea sa va inscrieti!
    Din experienta:un italian ,afacerist,o mica firma cu 8 salariati,firma prospera este intrebat,domle,dar de ce nu te extinzi?Italianul raspunde:dar ce sunt prost? la noi in Italia daca ai mai mult de 10 salariati au voie sa-si faca sindicat si apoi vor ba una ,ba alta.

    Like

  36. dl Macovei, credeam ca din primele comentarii schimbate intre mine si V. v-ati dat seama ca chiar ne preocupa problema si vrem sa-i dam de cap.

    acu nu are rost sa ne batem in piept care-i mai tare in ce. v-am rugat sa ma credeti pe cuvint ca avem de-a face cu oameni care activeaza in domeniu, rautatile gratuite nu-si au rostul.

    pina la urma ce incercam sa facem aici? nu cumva sa facem ordine in haos?

    subliniez: nu exista o asociatie a traducatorilor literari, daca exista si nu stiu eu, sa-mi spuna si mie cineva unde-o gasesc. si-atunci daca nu exista, sau nu am gasit-o eu, ma duc la singura din romania care exista sa ma lamuresc.

    bineinteles traducatorii literari sint mai cu mot decit cei autorizati, iar cei autorizati si mai cu mot decit cei literari, fiindca astia din urma au asociatie, iar ailalti nu au. si in loc sa ne concentram pe rezolvarea problemelor incepem sa ne infuriem care e mai cu mot decit altul.

    intrebarile mele sint:
    1) de ce n-au traducatorii literari o asociatie?
    2) cine se numeste traducator, cum ajunge astfel, cine se autorizeaza, cine are dreptul de a se autoriza?
    3) daca unii traduc de ani de zile si au deja un portofoliu impresionant, dar nu au stat sa alerge dupa diplome, ce facem cu ei? ii aruncam ca pe masele stricate? trebuie sa existe o solutie si pentru ei.
    4) daca-s traducator literar si vrea muschiul meu sa fie si juridic, ce, n-am voie? sau daca vrea muschiul meu juridic sa se faca si literar, unde e problema?
    5) nu stiu unde se sustine examenul literar, recunosc!!!!! nici nu stiam ca am nevoie de asa ceva, recunosc!!!
    6) mi se pare esential ca romania sa fie reprezentata la sesiunile, comunicarile din afara si sa participe la evenimente internationale, ca e Oslo, ca e Berlin, ca e Cotu/Vaii. sint schimburi de experienta. cine cum este trimis? n-o sa dea nimeni 1000 de euro din buzunarul propriu sa reprezinte o tara, nu se intimpla nicaieri in lume asa ceva. Institutul Cultural Roman ce pazeste? nici pina acum n-am inteles cu ce se ocupa.
    7)de ce sa nu fiu autorizata sa traduc? o sa traduc, e adevarat, ca asa am eu chef si pentru cine are chef sa lucreze cu mine… dar ce e rau in a fi autorizat si ce e bine, luind desigur in considerare datele economice din tara, plus nesimtirea, ignoranta functionarilor publici, plus atitudinea ca “lasa, ma, ca merge si asa”.

    vine unu cu idei, altu le dezbate, unu mai intreaba ceva, altul raspunde daca are chef si in termeni civilizati si cu exemple, argumente, daca are la indemina, altfel despre ce vorbim???

    daca cineva poate sa-mi raspunda la intrebarile de mai sus, fara sa ma ia de guler si sa-mi azvirle creierii pe pereti ca ma intereseaza sa aflu ceva, e binevenit. recunosc ca nu stiu multe, de-aia vreau sa aflu.

    zorro, mersi ca ai prins ideea mai fulgerator chiar si decit mine si ca mi-ai dat un exemplu graitor.

    dl Macovei, va rog sa renuntati la tonul acesta acuzator de profesor care trage de urechiuse elevii ce nu si-au invatat lectia. daca puteti sa ne lamuriti sau ajutati cu ceva am aprecia enorm. ce-ar fi sa incepem prin a elimina neincrederea traducatorilor in asociatii profesionale? si ce-ar fi sa nu scoatem ochii orbului ci sa-i punem la loc? sintem in stare sau nu?

    pai daca nu, ce-ar fi sa ne schimbam profesiile, ca oricum e haos generalizat si nimeni nu-mi spune ce trebuie sa fac, decit daca dupa aia, eventual, imi azvirle si o toporisca in cap? nu merge, nene, asa.

    Like

  37. @zorro: da.
    avantajele apartenentei la o organizatie profesionale nu-mi sint nebuloase, dar ceea ce am spus de la bun inceput si ceea ce ramine valabil si in continuare este o chestioara simpla: nu vad cum traducatorii de beletristica ar putea sa adere la UNTAR, conform statutului UNTAR, care spune ca, citez, “U.N.T.A.R. este o organizatie non-guvernamentala a traducatorilor si interpretilor autorizati de Ministerul Justitiei din România”.
    or, autorizatia de traducator de la MJ se obtine pe baza inclusiv a unui act doveditor al studierii limbii pentru care se cere autorizatia. ceea ce majoritatea traducatorilor de beletristica n-au. in plus, nu vad de ce si-ar dori o autorizatie de traducator de acte doar ca sa intre intr-o asociatie a traducatorilor de acte, in loc sa se ocupe de o asociatie a traducatorilor de beletristica. e ca si cum m-as apuca de olarit ca sa intru intr-o asociatie a olarilor care sa-mi apere interesele, eu fiind de fapt producator de furculite.
    de-aici marele scandal.

    Like

  38. nelamurirea/scandalul porneste de la urmatoarea fraza :

    potrivit statutului
    “Persoanele fizice care desi nu au autorizatie de traducator eliberata de Ministerul Justitiei, dovedesc c a l i t a t e a de traducator prin diplome emise de institutii de învatamânt superior, organe centrale ale Administratiei de Stat sau organisme internationale, pot solicita calitatea de m e m b r u a s o c i a t UNTAR, care se acorda automat în urma achitarii cotizatiei.”

    La baza sunt:
    1)diplome emise de institutii de învatamânt superior,
    2)diplome emise de organe centrale ale Administratiei de Stat (ministerele), respectiv
    3)diplome emise de organisme internationale

    (O asociatie e o structura juridica, ceea ce se obtine prin ea e determinat de traducatorul literar care are ceva de spus, e o posibilitate, o “rampa”, o modalitate de comunicare institutionala.), nu e scop in sine, a fost facuta cu foarte mare greutate, iar cotizatia a fost stabilita la minimum.

    E imposibil traducatorii de beletristica sa decida in locul celor autorizati, iar cei autorizati sa decida in locul traducatorilor de beletristica in probleme strict profesionale, dar este posibil sa existe macar o singura Uniune a Traducatorilor, spre deosebire de Spania unde sunt 300.

    Like

  39. Subliniez ca UNTAR nu este o “asociere a persoanelor fizice si juridice”, ba din contra, in UNTAR sunt reprezentati numai si numai traducatorii (certificati, autorizati, posesori de diploma de licenta), astfel incat intermediarii, societatile comerciale si alte categorii sunt exclusi/excluse inca din start prin statut, nu au ce sa caute la noi, nu au drept de decizie, nu pot fi membri sau membri asociati, si au dreptul doar sa faca sponsorizari. Aceasta este noutatea. UNTAR este o platforma. UNTAR ii considera membri numai pe traducatori si pe nimeni altcineva.

    Orice organizatie are si multe alte drepturi in baza legii care se regasesc in statut, conform Hotararii judecatoresti de infiintare a UNTAR.

    Like

  40. Comunicarea devine ceva mai normala.🙂

    In contextul informatiilor din comentariul 45, intrebarea se rezuma doar la: certificatul obtinut de la Ministerul Culturii, care nu este o diploma propriu-zisa, reprezinta un act suficient pentru inscrierea in UNTAR ca membru asociat?

    Like

  41. Da, certificatul de traducator este un act suficient.

    Certificatele de traducator se obtin de la Ministerul Culturii, str Walter Maracineanu (langa Sala Palatului, Cismigiu, Bucuresti)

    Diploma inseamna atestarea calitatii de traducator.
    (Diploma inseamna atestare in domeniu)
    In schimb “Diploma de licenta” este altceva, dar este tot o diploma, in sensul restrans al cuvantului, nu o diploma la modul general.
    (La modul general certificatul de traducator este o diploma)
    (La modul particular certificatul de traducator nu este diploma de licenta)

    Like

  42. (am avut nevoie de precizare pentru ca prin “diploma” multe institutii inteleg exclusiv “diploma de studii”, ceea ce acel certificat, evident, nu este.)

    multumesc pentru raspuns.

    Like

  43. multumim, dle Macovei, pentru rabdare si pentru noile informatii.

    cred ca ne trebuie nervi de fier, si de o parte si de alta (traducatori beletristica, traducatori juridici), ca sa iesim din haosul asta. nervi care vin din experiente nefaste si aici vb strict in numele meu. pentru mine acestea din urma nu mai conteaza, in sensul ca n-o sa stau sa ma blochez pe frecvente esuate, dar recunosc ca ele si-au pus amprenta asupra deciziilor pe care le iau acum, in sensul ca nu vreau sa se mai repete.

    intrebarea mea este urmatoarea: este posibil ca UNTAR, ca singura asociatie a traducatorilor din romania, sa-i reprezinte si pe cei de beletristica, daca acestia din urma se hotarasc sa se inscrie ca membrii asociati in uniunea dvs. stiu ca s-ar putea sa ma repet, dar vreau un simplu: da. iar de-aici incolo va fi treaba fiecaruia cum isi rezolva dosarul de inscriere, cum ajunge la sediul dvs si cum primeste consultanta.

    daca este posibil acest lucru, atunci nu mai ramine decit sa popularizam toata povestea asta intr-un mod oficial, nu pe un blog, sa le facem cunoscut celor 65% citi au ramas neinscrisi, de ce este important sa fie reprezentati de o grupare profesionista, iar cine vrea sa faca lucrul acesta bine, cine nu, sa mearga in continuare pe barba lui, ca nu avem ce face si nu se poate decide in locul nimanui.

    multumesc inca o data pt lamuriri.

    Like

  44. In masura in care UNTAR este profesie reglementata, liberalizata si devine membru UPLR (Uniunea Profesiilor Liberale din Romania http://www.uplr.ro), vom fi singurul corp profesional din Romania, recunoscut prin lege, la nivel national.
    Deja am avut discutii repetate cu UPLR, UNNPR, MJ si Ministerul Educatiei.
    Drumul este foarte, foarte lung. Da, traducatorii de beletristica, se pot inscrie ca membri asociati in UNTAR, pe baza certificatului de traducator. Sau chiar pe baza autorizatiei, care este o calificare superioara ca drepturi (sa nu va suparati pe mine).

    Totusi, baza de plecare este pentru toata lumea Ordonanta 26 care da dreptul de asociere pentru persoane fizice si juridice in ONG-uri. E singurea posibilitate de inceput legala.

    De exemplu, faptul ca exista Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, nu inseamna ca avocatii nu pot sa isi mai faca alte asociatii, cate vor dansii, dar care nu pot sub nici o forma sa inlocuiasca Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si sa reuneasca toti traducatorii la nivel national.
    Prioritatea traducatorilor este o lege a traducatorilor, presupun. Avem informatii ca in Republica Moldova exista deja Legea Traducatorului care nu este traducator oficial.

    Prioritatea traducatorilor autorizati este completarea legii traducatorului autorizat.

    Toate organizatiile (ONG) de traducatori vor “coexista” cu UNTAR, care in prezent nu este asociatie unica recunoscuta prin lege la nivel national, dar va fi deoarece asta dorim si este scris in statutul nostru. Vedeti cu cate greutate se fac lucrurile?

    Introducerea UNTAR in lege depinde numai si numai de aportul masiv al traducatori si de buna lor informare. (adica traducatorii sa nu se lase pacaliti de alte asociatii care au si membri persoane juridice, cot la cot cu traducatorul, cu aceleasi drepturi, ba mai ceva deasupra lor.)

    Daca prima asociatie de traducatori spunea clar: doar traducatorii sunt membri, noi nu am mai fi infiintat Uniunea Nationala a Traducatorilor Autorizati din Romania, astazi, si ne-am fi inscris si noi cuminti in prima asociatie dedicata in exclusivitate traducatorilor, ceea ce ar fi fost un progres imens. Am fi fost cu 5 ani de zile inainte si nu in urma.

    Fiecare asociatie are alta personalitate si urmareste lucruri diferite. Am incercat sa explic cauzele care au dus la infiintarea UNTAR.

    Like

  45. Traducatorii certificati vor lucra la un protocol cu Directia de Profesii Liberale de la Ministerul Turismului ( :)) ) si vom avea ca model legislatia din Republica Moldova, ca punct de pornire si inspiratie. Trebuie studiu intens si migalos, de detaliu si atentie si specialitate juridica.

    Traducatorii autorizati lucreaza cu Ministerul Justitiei la un protocol, care e in curs de finalizare si indispensabil, dar este doar inceputul. De cateva cuvinte depind foarte, foarte multe lucruri si viteza cu care se vor rezolva. O viteza mai mica e mai buna, decat nici o viteza.

    Like

  46. “pe baza certificatului de traducator. Sau chiar pe baza autorizatiei, care este o calificare superioara ca drepturi (sa nu va suparati pe mine).”

    nici o suparare, dar autorizatia nu se obtine exclusiv de la Ministerul Justitiei?

    Like

  47. Nu, Autorizatia de la Ministerul Justitiei nu se “obtine” numai de la Ministerul Justitiei.

    Intai dai un examen de stiinte juridice, care nu se da la Ministerul Justitiei.

    Astfel obtii Certificatul de traducator de stiinte juridice, care este doar inceputul si nu inseamna inca traducator oficial.

    Numai pe baza examenului de stiinte juridice sustinut la Ministerul Culturii, (tot acolo unde se da si examenul de traducator literar), te duci la Ministerul Justitiei care iti confirma calitateta de traducator oficial, printro autorizatie eliberata de Ministerul Justitiei.

    Ca traducator oficial poti face si traduceri neoficiale, dar ca traducator neoficial nu pot face traduceri oficiale.

    Se spune: calificarea superioara da dreptul si la calificarile “inferioare” cu ghilimelele de rigoare.

    De fapt ordinea este urmatoarea:

    Certificat de stiinte juridice la Ministerul Culturii
    pe baza certificatului
    Autorizatia de traducator autorizat de la Ministerul Justitiei

    Sunt doua diplome separate si trebuie sa le ai, paradoxal, pe amandoua: Intai certificatul, apoi autorizatia pe baza de certificat.

    Este hilar, dar practic ai doua diplome, una singura nu e suficienta, iar Ministerul Justitiei nu sustine examene, dar elibereaza autorizatii. Numai Ministerul Culturii organizeaza examene, din toate domeniile inclusiv juridic.

    Like

  48. nu la pasii necesari ma refeream in intrebarea mea. ci la faptul ca autorizatia vine, intr-un final glorios, de la Ministerul Justitiei, nu din alta parte. deci calitatea de “traducator autorizat” nu o poate da decit acest minister, nu? asta intrebam.

    Like

  49. v, e buna orice informatie pentru toti ceilalti.

    citiva si-au notat si pasii.

    dl Macovei, asteptam cu interes raspunsurile.

    Like

  50. oricum mie sistemul asta al nostru mi se pare deficitar rau de tot. pe saitul mf se specifica faptul ca e suficienta si “copia legalizată a diplomei de bacalaureat ori echivalentă din care rezultă că a absolvit un liceu cu predare în limba străină sau în limba minorităţilor naţionale pentru care solicită autorizarea”.
    deci cu diploma de bac corespunzatoare te duci la mf si-ti iei autorizatia de traducator. acuma, sa-mi fie cu iertare, daca si asta-i vreo garantie a calitatii superioare…😦

    Like

  51. o secunda , se incurca lucrurile….o secundica

    numai ministerul justitiei autorizeaza

    cuvantul “a autoriza” poate fi folosit in contexte diferite, la modul general sau particular.

    La modul particular: numai ministerul justitiei autorizeaza

    La modul general traducatorii trebuie sa fie autorizati de o institutie de stat sau internationala etc etc etc etc
    numai in functie de legislatia pentru autorizare.

    Contextul dezambiguizeaza “a autoriza”.
    Sensurile difera.

    “Diploma” inseamna una
    “Diploma de licenta” inseamna alta
    “autorizare” de catre Ministerul Justitiei inseamna una
    “autorizare” de catre o institutie generica, la modul general, conversational inseamna alta.

    In plus si eu sunt uimit ca poti sa obtii sa te inscrii la examenul de traducator de la Ministerul Culturii doar cu 12 clase. Cand de fapt altii stau 4 ani in facultate si nu doar in liceu. Totusi daca nu ia examenul, nu il ia. Dar ma deranjeaza ca are acces la examen, fara studii superioare.
    Aici intervine UNTAR si toti traducatorii, care au ceva de spus. Si este o munca administrativa titanica: reglementarea profesiei si accesului la profesie si la examene.

    Like

  52. in plus si traducatorii pot fi autorizati avand numai 12 clase, ceea ce contravine legii 200 referitor la profesiile reglementate, care sustine ca traducatorul autorizat trebuie musai sa aiba 4 ani de studii superioare, alaturi de alte profesii reglementate. Deci avem carente in organizarea profesiei, dar si innereguli si chiar incalcari sau drepturi care nu se regasesc.

    1) carente
    2) innereguli
    3) incalcari
    4) drepturi care lipsesc

    Verificarea profesionistilor din domeniu, accesul la profesie revine exclusiv profesionistilor din domeniul respectiv. Unde sunt ei? Nicaieri.
    Cum se cheama organizatia lor? In nici un fel.

    Like

  53. NUMAI DIPLOMA DE BAC CONFERA DREPTURI IMENSE!!fara nici un drept!!

    DOMENIILE de specialitate pentru care se organizează examene de traducători în şi din limbi străine !!chiar si numai cu diploma de bacalaureat!! hopa!! asta de unde a mai venit ??
    sistemul este doar sistem, dar si asociatiile de traducatori au ceva de spus, ca altfel nu mai faceam nimic si lasam sistemul sa genereze tot felul de …fgjuslff dgfgjhs jdf jhfh ineptii

    Acces la examen numai cu diploma de bac //!!??

    ARTĂ
    CHIMIE
    ELECTRONICĂ-TELECOMUNICAŢII
    FILOSOFIE-RELIGIE
    FIZICĂ
    GEOGRAFIE
    INFORMATICĂ
    ISTORIE LITERATURĂ
    LINGVISTICĂ
    MEDICINĂ-FARMACIE
    SOCIOLOGIE-POLITOLOGIE
    ŞTIINŢE JURIDICE
    ŞTIINŢE AGRICOLE
    ŞTIINŢE MATEMATICE
    ŞTIINŢE ECONOMICE
    TEHNICĂ
    Pentru susţinerea examenului la alte domenii de specialitate decât cele prevăzute în anexa nr.3 se pot face solicitări la Secretariatul Comisiei, acestea fiind rezolvate în funcţie de posibilităţi.

    INCREDIBIL !!

    Like

  54. profesionistii sint pretutindeni si nicaieri, ca ostenii de altadata.

    iar eu asta zic: sa se adune profesionistii astia de pe unde sint sub umbrela UNTAR, care vrea, subliniez, si acolo sa se organizeze in asa fel incit editorii sa-i ia in serios, iar traducatorii sa-si respecte munca nu numai pe texte, ci si printr-un anumit statut la care sa adere.

    vrea UNTAR lucrul acesta? si mai multe capete de traducatori la un loc sa inlature carentele, incalcarile, inneregulile si sa vedem cum stam la drepturile alea care lipsesc.

    ca asa unui hais si altu cea…

    Like

  55. “Totusi daca nu ia examenul, nu il ia.”

    domnule Macovei, dar eu inteleg de pe saitul MJ ca un absolvent de liceu cu specializarea potrivita NU are nevoie de nici un examen, trebuie doar sa depuna actele la minister pentru a obtine atestatul…

    Like

  56. ati postat foarte repede comentariile ulterioare, n-am apucat sa le vad inainte de a-l scrie pe al meu.
    deci observ ca v-ati edificat si dvs., ca si mine, despre cita limba straina tre’ sa stii ca sa obtii calitatea de traducator autorizat… la asta ma referisem mai sus.

    Like

  57. dar daca nu a facut liceu cu predare in limba straina… nu poate sa faca dosarul la MJ, de fapt ma astept la orice!!!

    dreptul la accesul in profesie nu il reglementeaza Ministerul Justitiei

    dreptul la accesul in profesie nu il reglementeaza Ministerul Justitiei

    ci organizatia traducatorilor, nu Ministerul Justitiei

    Ministerul justitiei DOAR AUTORIZEAZA.

    E complicat, dar e simplu.

    (Cine a facut legea a facut-o prost)
    Dar nici accesul la profesie nu este reglementat DELOC de catre traducatorii profesionisti.
    Pentru ca nimeni nu a stiut.

    Ex. un psiholog doar cu facultate nu are voie sa practice profesia. La noi e invers, in mod incorect.

    Doar cu diploma de facultate poti
    Ba mai mult !!
    Doar cu diploma de Bac poti
    Asta le intrece pe toate !!

    Like

  58. Traducatorii autorizati pot fi autorizati pe occhi frumosi

    Examenul pt Traducatorii de literatura este editorul, care zice “ok” sau “nu ok”.

    Profesia de traducator E PROST REGLEMENTATA IN TOATE DOMENIILE si la traducatorii autorizati si la literari si la ceilalti.

    La fel o traducere literara proasta poate sa ajunga pe piata, ca si o traducer autorizata, da, corect, CINE IL IMPIEDICA?

    Editorul nu, clientul de traduceri autorizate, nu.
    Traducatorii cu state mai vechi, iarasi nu.

    Adica haosul din profesia de traducator este peste tot.
    nu doar la “autorizati” sau “literari”.
    ESTE LIPSA DE REGLEMENTARE A PROFESIEI gratie lipsei de preocupare si nestiintei.

    Like

  59. cine il impiedica pe “un absolvent de liceu cu specializarea potrivita care NU are nevoie de nici un examen si trebuie doar sa depuna actele la ministerul justitiei pentru a obtine atestatul…

    Raspuns:
    1) organizatia profesionala
    2) accesul la profsie
    3) dreptul de a exercita profesia
    4) ceilalti traducatori profesionisti, bine organizati

    haosul vine din lipsa totala a reglementarii domeniul traducerilor de catre traducatori

    Institutiile au facut cat le-a dus capul.
    Traducatorii profesionisti sunt in urma si nu tin pasul cu institutiile. Adica cei 65% din traducatori, care nu se implica cu nimic.

    Like

  60. nu mai vorbim de televiziuni unde, din sursele mele, redactorii/traducatori sint platiti cel mai prost. nu stiu ce inseamna cel mai prost. mai putin de 2 euro pe pagina word??

    Like

  61. traducatorii din televiziuni au cuvantul,

    traducatorii de literatura

    traducatorii autorizati

    sa isi spuna probleme aici,

    daca doresc.

    O veste buna de la UNTAR este ca Ministerul Justitiei a indexat preturile in 2009
    o pagina autorizata tradusa costa 33,5 lei
    o pagina autorizata tradusa in regim de urgenta costa 53 lei

    Acesta este cadoul din partea UNTAR, Indexarea nu a mai fost facuta de 5 ani, gratie celorlalte asociatii de traducatori, care au alte preocupari.

    Totusi nu doresc sa minimalizez efortul pentru pregatire profesionala continua juridica al altor asociatii care a avut totusi loc in ultimii 5 ani si este laudabil.

    Like

  62. e pe dracu laudabil. in ultimii cinci ani, cel putin in domeniul traducerilor literare, lucrurile s-au agravat.

    Like

  63. Deasupra tuturor nemultumirilor este

    ACCESUL LA PROFESIE,
    DREPTUL DE A PROFESA.

    Acesta este ultima bariera, indiferent de ce spune Ministerul Justitiei sau Ministerul Culturii, legile din parlament, facute si de guvern si de altii si altii si altii.

    Like

  64. disjungem

    1) este laudabil ca a existat pregatire profesionala continua in domeniul JURIDIC, facuta/organizata de doamna Coblis pe engleza si franceza.

    2) NU este laudabil ca nu a existat pregatire profesionala continua in domeniul traducerilor literare si ca lucrurile s-au agravat si de aceea am si infiintat UNTAR – contra balans – membri asociati.

    Eu nu imi permit sa dau solutii in locul traducatorilor de literatura. Se pune problema:

    1) Oare care este punctul de vedere al traducatorilor de literatura?
    2) Care sunt solutiile propuse chiar de ei?

    (punctul de vedere al traducatorilor autorizati il discutam alta data)

    (Repet onorariul traducatorului autorizat s-a indexat
    Asta nu e, asa, o gluma
    E un lucru serios, profesional.)

    Like

  65. Chiar si traducatorii de literatura beneficiaza

    de cei 9 euro pe pagina

    ( un pret apropiat de cel indexat de traducator autorizat )

    daca editura a aplicat la programul cultural european de finantare

    Din cate stiu editurile sunt neserioase

    iau banii europeni

    si nu vireaza drepturile traducatorilor

    adica cei 9 euro pe pagina

    care sunt o suma considerabila.

    fata de cei “2 euro”

    daca nu ar fi existat finantarea de la programul cultural european.

    Acuma e clar ca problema trebuie studiata temenic, nu superficial.

    Cine are astfel de probleme, urmatorul pas este instanta

    si ocolurea editurilor care nu au programul cu 9 euro pe pagina

    si ocolirea din start mai ales a editurilor care nu vireaza cei 9 euro pe pagina

    dar pentru asta trebuie sa ai o asociatie
    trebuie te cunosti cu ceilalti traducatori profesionisti
    trebuie sa ai cunostinte de contractare
    e bataie mare de cap.

    Dvs stiti care sunt editurile care functioneaza pe baza celor 9 euro?
    Sa le facem publicitate
    Iar cele care nu au virat cei 9 euro, dar i-au primit de la Uniunea Europeana, ori nu le facem publictate negativa, ori nu ii pomenim de loc.

    Cine sunt editurile cu pricina, care lucreaza in favoarea traducatorilor de literatura si platesc cei 9 euro pe pagina? E?

    Like

  66. Ba, Am inteles ca sunt lucruri si mai grave:

    ca traducatorii traduc cate 8-10 carti si nu sunt platiti nici macar cu cei 2 euro pe pagina, nici vorba de 9 euro pe pagina, conform programului European Cultural.

    Haideti sa il ajutam pe respectivul traducator, o fi o fire de artist pasionat, dar el creeaza un precedent si un prejudiciu intregii profesii de traducator literar.

    “Gloria gratuita” a profesiei se duce de rapa in defavoarea colegilor de breasla. Editorul isi ia banii.

    E ceva de neimaginat.
    Cum il cheama pe respectivul traducator?
    Dati-mi numarul lui de mobil, sa ne sfatuim putin.
    Mie imi vine greu sa cred ca nu este neglijenta juridica din partea traducatorului. si stiti bine cat de complicat este domeniul.

    Modelele de somatie sunt postate sus, la inceputul firului.

    Trebuie sa realizam ca avem si colegi imposibili, care incalca absolut toate regulile inclusiv in detrimentul LOR.
    Sa speram ca ma insel eu si ca nu e cazul sa punem problema asa si ca situatia se va ameliora in timp, cu sau fara ajutorul meu.

    Care sunt editurile care au aplicat la programul european de finantare culturala si plata a traducatorului cu 9 euro din bani europeni, si chiar vireaza banii la traducator la timp.

    A auzit cineva de ei?
    Sau sunt povesti?

    Like

  67. si se facu linisteeee….

    dati-le un moment de reculegere traducatorilor literari sa rumege toate acestea si poate/poate isi vor face curaj sa raspunda. daca nu, probabil ca-si merita soarta.

    Like

  68. Si in domeniul traducerilor autorizate sunt multi viteji, ca si in domeniul traducerilor literare, in momentul in care trebuie sa citeasca un text de finantare fug de rup pamantul. (in fiecare zi am de a face cu astfel de traducatori, nu e nimic nou pentru mine, m-am obisnuit).

    Like

  69. MAI EXISTA DUBII ca Uniunea Nationala a Traducatorilor Autorizati din Romania nu este bine informata si ca nu prezinta informatiile necesare pentru toti traducatorii din Romania?

    Language Code “Code Rate
    per page”
    Bulgarian BG 12.6
    Czech CS 12.68
    Danish DA 15.77
    German DE 25.14
    Greek EL 18.49
    English EN 24.61
    Spanish ES 21.28
    Estonian ET 18.22
    Finnish FI 24.75
    French FR 23.89
    Gaelic GA 26.04
    Croatian HR 15.13
    Hungarian HU 18.18
    Icelandic IS 33.7
    Italian IT 27.87
    Lithuanian LT 15.73
    Latvian LV 17.05
    Maltese MT 17.2
    Dutch NL 23.38
    Norwegian NO 24.04
    Polish PL 16.15
    Portuguese PT 16.25
    Romanian RO 9.06 !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    Slovakian SK 12.68
    Slovenian SL 15.13
    Serbian SR 15.13
    Swedish SV 28.99
    Turkish TR 8.37

    Like

  70. zice page “not found”….dar sunt sigur ca mai sunt alte linkuri care functioneaza iar domnii de la Centrul de Contact cu publicul pot sa va ghideze telefonic, ca sa ajungeti usor la linkul cu “Ghidul” pentru program in limba romana, respectiv informatiile sunt in limbi straine.

    Pot participa numai edituri.
    Astfel ii anunt pe traducatorii literari cu mare experienta in domeniu ca
    UNTAR are capacitatea de a infiinta edituri !

    Asa ca…..UNTAR si-a cam facut datoria.
    Sa vedem ce raspuns primim de la traducatorii literari.
    Acum Mingea este e in terenul traducatorilor literari experimentati.

    Like

  71. Foarte interesant de aflat este cum defineste “programul european” pagina:

    pagina este “pagina”, cum ar spune clientul

    dar oare care este Standardul de pagina ?

    Pleznesc de curiozitate, cum se masoara si ce caracteristici are. Poate ne descurca un traducator literar.

    Like

  72. Modificări la Ghidul Programului Cultura (2007-2013)
    Modificări la Ghidul Programului Cultura (2007-2013)

    Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură a publicat la sfârşitul lunii martie o versiune actualizată a Ghidului Programului Cultura. Principalele aspecte care au suferit modificări sunt:

    Data de începere a acţiunilor, Capitol I.7
    Organizaţii care primesc o subvenţie operaţională şi o subvenţie pentru desfăşurarea unui proiect cultural, Capitol III.1.3
    Garanţii bancare şi prefinanţări, Capitol III.1.6
    Certificarea situaţiilor financiare, Capitol III.7
    Rata de schimb utilizată de beneficiarii din ţări aflate în afara „zonei euro”, Capitol III.8
    Componentele 1.1, 1.2.1 şi 1.3: despre contribuţia financiară obligatorie a co-organizatorilor, Capitol IV.1
    Componenta 1.2.2: despre prefinanţări, Capitol V.7.1
    Componenta 2: diminuarea progresivă a subvenţiilor operaţionale (regula degresivităţii) pentru organizaţii care au o rată mică de cofinanţare, Capitol VI.5.

    Data introducerii: 14.04.2009

    Like

  73. iata ca traducatorii sunt mentionati separat de traducatorii autorizati in republica Moldova

    L E G E
    privind autorizarea si plata interpretilor si traducatorilor antrenati
    de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justitiei, de
    organele procuraturii, organele de urmarire penala, instantele
    judecatoresti, de notari, avocati si de executorii judecatoresti

    nr. 264-XVI din 11.12.2008

    Monitorul Oficial nr.57-58/159 din 20.03.2009

    Parlamentul adopta prezenta lege ordinara.

    Capitolul I
    DISPOZITII GENERALE
    Articolul 1. Domeniul de reglementare
    (1) Prezenta lege reglementeaza statutul juridic, organizarea, functionarea, autorizarea si plata interpretilor si traducatorilor antrenati de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justitiei, de organele procuraturii, organele de urmarire penala, de instantele judecatoresti, de notari, avocati si de executorii judecatoresti (in cele ce urmeaza – organe).
    (2) Prevederile prezentei legi nu se rasfring asupra interpretilor si traducatorilor a caror activitate este reglementata de Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la functia publica si statutul functionarului public.

    Articolul 2. Notiunile de interpret si traducator
    In sensul prezentei legi, urmatoarele notiuni semnifica:
    interpret – persoana specializata in traducerea orala dintr-o limba in alta si/sau in traducerea semnelor celor surzi, muti ori surdomuti, mijlocind astfel intelegerea dintre doua sau mai multe persoane;
    traducator – persoana specializata in traducerea textelor scrise dintr-o limba in alta in cadrul profesiei sale.

    Articolul 3. Principiile de baza ale activitatii de interpret si traducator
    Activitatea de interpret si traducator se bazeaza pe urmatoarele principii:
    a) independenta;
    b) impartialitate;
    c) onestitate si obiectivitate;
    d) competenta profesionala si constiinciozitate;
    e) confidentialitate si comportament profesional;
    f) respectarea standardelor profesionale.

    Articolul 4. Independenta interpretului si traducatorului
    (1) In exercitarea profesiei, interpretul si traducatorul sint independenti, se conduc de prezenta lege si de alte acte normative aprobate in vederea executarii ei.
    (2) Interpretul si traducatorul sint liberi de a alege metoda interpretarii si traducerii.
    (3) Imixtiunea in exercitarea profesiei de interpret si/sau traducator se interzice.

    Capitolul II
    DREPTURILE SI OBLIGATIILE INTERPRETULUI
    SI TRADUCATORULUI
    Articolul 5. Dreptul de a exercita activitatea de interpret si traducator
    (1) Dreptul de a exercita activitatea de interpret si/sau traducator pentru organele prevazute la art.1 alin.(1) il are persoana care:
    a) poseda diploma de licenta ori echivalenta din care rezulta specializarea in limba sau limbile straine pentru care solicita autorizarea;
    b) are o vechime in munca pe specialitate de cel putin 2 ani;
    c) cunoaste limba de stat vorbita si scrisa;
    d) are capacitate deplina de exercitiu;
    e) nu are antecedente penale.
    (2) Prevederea alin.(1) lit.a) nu este obligatorie in cazul interpretilor si traducatorilor din sau in una din limbile orientale ori rar folosite (japoneza, chineza, turca, araba etc.), precum si interpretilor semnelor celor surzi, muti ori surdomuti.

    Articolul 6. Drepturile interpretului si traducatorului
    Interpretul si traducatorul au dreptul:
    a) la plata pentru serviciile prestate, in conditiile prezentei legi;
    b) sa solicite de la persoanele fizice si juridice documente si informatii necesare pentru prestarea serviciilor;
    c) la asigurare sociala si la asigurarea obligatorie de asistenta medicala, in modul prevazut de lege;
    d) la contestarea, in conditiile legii, a deciziilor autoritatilor respective;
    e) la asociere in organizatii profesionale;
    f) la autoinstruire continua;
    g) sa exercite alte drepturi prevazute de legislatia in domeniu.

    Articolul 7. Obligatiile interpretului si traducatorului
    (1) Interpretul si traducatorul au urmatoarele obligatii:
    a) sa presteze serviciile solicitate, in baza contractului de prestari servicii incheiat in scris, in conditiile legii;
    b) sa faca traduceri veridice;
    c) sa pastreze secretul cu privire la actele si faptele de care au luat cunostinta in cadrul activitatii;
    d) sa achite contributiile in fondul de asigurari sociale de stat si in fondul de asigurare obligatorie de asistenta medicala, in conditiile legii;
    e) sa fie impartiali;
    f) sa se autoinstruiasca continuu;
    g) sa respecte alte obligatii prevazute de legislatia in domeniu.
    (2) In cazul in care interpretul si/sau traducatorul isi schimba numele, domiciliul, resedinta sau numarul de telefon, ei sint obligati sa aduca la cunostinta aceasta situatie, in termen de 30 de zile de la data schimbarii, Ministerului Justitiei, care tine evidenta lor.

    Articolul 8. Raspunderea civila si penala a interpretului si traducatorului
    (1) Interpretul si traducatorul raspund, in conditiile legii, pentru veridicitatea traducerilor orale si scrise, pentru doua refuzuri nejustificate, in termen de un an, de a presta serviciile solicitate, pentru divulgarea intentionata a actelor si faptelor care le-au devenit cunoscute in cadrul activitatii, pentru incalcarea altor obligatii.
    (2) Prejudiciul cauzat de interpret si/sau traducator in exercitarea atributiilor lor se repara in modul stabilit de legislatie.
    (3) Interpretarea si/sau traducerea cu buna stiinta incorecte atrag raspundere penala.
    (4) Statul nu raspunde pentru prejudiciul cauzat de interpret si traducator.

    Capitolul III
    PROCEDURA DE AUTORIZARE A INTERPRETILOR
    SI TRADUCATORILOR
    Articolul 9. Conditii pentru exercitarea activitatii de interpret si traducator
    (1) Activitatea de interpret si traducator se desfasoara de catre persoane atestate in profesie si autorizate de Ministerul Justitiei in conditiile prezentei legi.
    (2) Interpretul si traducatorul autorizati de Ministerul Justitiei presteaza servicii, in baza contractului de prestari servicii, pentru organele prevazute la art.1 alin.(1).

    Articolul 10. Organul de autorizare
    Eliberarea si retragerea autorizatiei pentru activitate, suspendarea si incetarea activitatii interpretului si/sau traducatorului, precum si asigurarea lucrarilor de secretariat tin de competenta Ministerului Justitiei.

    Articolul 11. Examenul de atestare
    (1) Examenul de atestare se organizeaza de Ministerul Justitiei, iar examinarea se efectueaza de Comisia de atestare.
    (2) In cazul in care solicitantul nu a sustinut examenul de atestare, el poate fi admis sa repete examenul: prima data – peste 6 luni si a doua oara – peste un an dupa incercarea anterioara.
    (3) Decizia asupra rezultatului examenului de atestare poate fi contestata, in termen de 30 de zile de la data primirii rezultatului, in instanta de contencios administrativ in conditiile legii.
    (4) Cerintele generale privind examenul de atestare, gestionarea procesului de inregistrare si examinare a solicitantilor, componenta nominala a Comisiei de atestare si modalitatea de selectare a membrilor ei, termenele de sustinere a examenului de atestare, modul de eliberare, suspendare si retragere a autorizatiei interpretilor si traducatorilor, cerintele privind autoinstruirea lor continua sint stabilite in regulamentul aprobat de Guvern.

    Articolul 12. Autoritatea de supraveghere si control al activitatii interpretilor si traducatorilor si atributiile ei
    (1) Supravegherea si controlul activitatii interpretilor si traducatorilor se exercita de Ministerul Justitiei.
    (2) Ministerul Justitiei, in calitate de autoritate de supraveghere si control al activitatii interpretilor si traducatorilor, are urmatoarele atributii:
    a) monitorizeaza procesul de autoinstruire continua a interpretilor si traducatorilor;
    b) elaboreaza recomandari pentru ameliorarea sistemului de instruire profesionala si de perfectionare a interpretilor si traducatorilor;
    c) examineaza solicitarile referitoare la calitatea lucrarilor interpretilor si traducatorilor;
    d) receptioneaza cererile privind eliberarea autorizatiilor pentru activitate in calitate de interpret si traducator si elibereaza autorizatii;
    e) receptioneaza sesizarile privind incalcarile comise de interpret si/sau traducator, care ar putea servi drept temei pentru suspendarea sau incetarea activitatii interpretului si/sau traducatorului, si inainteaza Comisiei de atestare propuneri in acest sens.

    Capitolul IV
    ELIBERAREA SI RETRAGEREA AUTORIZATIEI, SUSPENDAREA SI INCETAREA
    ACTIVITATII INTERPRETULUI SI TRADUCATORULUI. REGISTRUL DE STAT
    AL INTERPRETILOR SI TRADUCATORILOR AUTORIZATI
    Articolul 13. Eliberarea autorizatiei
    (1) Persoana care doreste sa activeze in calitate de interpret si/sau traducator in organele prevazute la art.1 alin.(1) depune la Ministerul Justitiei o cerere insotita de actele privind indeplinirea conditiilor prevazute la art.5.
    (2) Autorizatia se elibereaza dupa sustinerea examenului de atestare, in cel mult 60 de zile de la solicitare.
    (3) Forma si continutul autorizatiei sint prevazute in anexa la prezenta lege.
    (4) Autorizatia se elibereaza contra unei plati in marime de 450 de lei, care se varsa la contul Ministerului Justitiei.
    (5) Refuzul de a elibera autorizatie se intocmeste in scris si poate fi contestat in instanta de contencios administrativ in conditiile legii.

    Articolul 14. Suspendarea activitatii interpretului si traducatorului
    (1) Daca interpretul si/sau traducatorul detin in organele prevazute la art.1 alin.(1) o functie publica incompatibila cu activitatea de interpret si traducator, cu exceptiile prevazute de lege, activitatea acestora se suspenda.
    (2) Activitatea interpretului si/sau traducatorului se suspenda si in cazul neindeplinirii obligatiei prevazuta la art.7 alin.(2).
    (3) Despre aparitia situatiei de incompatibilitate prevazuta la alin.(1), interpretul si/sau traducatorul vor instiinta Comisia de atestare in termen de 30 de zile.
    (4) In cazul in care conditiile ce au condus la suspendarea activitatii interpretului si/sau traducatorului dispar, acestia isi pot relua activitatea.

    Articolul 15. Retragerea autorizatiei
    (1) Autorizatia se retrage in cazul in care:
    a) a fost eliberata in baza unor documente false ori a fost depistata neautenticitatea datelor din documentele prezentate;
    b) in privinta titularului ei a fost pronuntata o sentinta definitiva si irevocabila de condamnare pentru savirsirea unei infractiuni legata de activitatea profesionala.
    (2) Decizia de retragere a autorizatiei se aduce la cunostinta titularului de catre Comisia de atestare in termen de 5 zile de la data emiterii. Decizia devine executorie dupa expirarea a 10 zile de la data comunicarii.
    (3) Decizia de retragere a autorizatiei poate fi contestata in instanta de contencios administrativ in conditiile legii.

    Articolul 16. Incetarea activitatii interpretului si traducatorului
    (1) Activitatea interpretului si/sau traducatorului inceteaza:
    a) la cerere;
    b) daca acestia nu mai indeplinesc cel putin una din conditiile prevazute la art.5;
    c) daca autorizatia a fost retrasa conform art.15;
    d) in cazul a doua refuzuri nejustificate, in termen de un an, de a presta serviciile solicitate;
    e) in caz de deces.
    (2) Incetarea activitatii interpretului si/sau traducatorului se dispune prin ordinul ministrului justitiei, care se aduce la cunostinta acestora sub semnatura.
    (3) Ordinul ministrului justitiei privind incetarea activitatii interpretului si/sau traducatorului poate fi contestat in instanta de contencios administrativ in conditiile legii.
    (4) In cazul incetarii activitatii conform alin.(1) lit.a) si b), interpretul si/sau traducatorul isi pot relua activitatea dupa sustinerea examenului de atestare.

    Articolul 17. Registrul de stat al interpretilor si traducatorilor autorizati
    (1) Ministerul Justitiei tine Registrul de stat al interpretilor si traducatorilor autorizati, in forma electronica si manuala, in modul stabilit de Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre.
    (2) Registrul de stat al interpretilor si traducatorilor autorizati se tine in limba de stat si se actualizeaza in functie de modificarile intervenite.
    (3) Registrul de stat al interpretilor si traducatorilor autorizati cuprinde:
    a) numarul curent al inscrierii;
    b) numele si prenumele;
    c) domiciliul, resedinta si numarul de telefon;
    d) date din buletinul de identitate (seria, numarul, data eliberarii si oficiul emitent);
    e) date privind studiile si limbile pentru care este autorizat;
    f) seria, numarul autorizatiei si data eliberarii ei;
    g) date privind apartenenta la organizatii profesionale;
    h) date privind suspendarea activitatii;
    i) date privind incetarea activitatii.
    (4) Extrase din Registrul de stat al interpretilor si traducatorilor autorizati se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, dupa caz, dar nu mai rar de doua ori pe an, si se plaseaza pe pagina web a Ministerului Justitiei.
    (5) Daca datele stipulate la alin.(3) lit.b), d), e) si g) au fost modificate, interpretul si/sau traducatorul informeaza Ministerul Justitiei si, in termen de 30 de zile de la data modificarii, prezinta acestuia copii de pe documentele confirmative pentru actualizarea informatiei din Registrul de stat al interpretilor si traducatorilor autorizati.
    (6) In caz de incetare a activitatii, interpretul si/sau traducatorul sint radiati din registru.

    Capitolul V
    PLATA INTERPRETILOR SI TRADUCATORILOR
    Articolul 18. Plata interpretilor
    (1) Plata interpretilor, antrenati de organele prevazute la art.1 alin.(1), pentru limbile minoritatilor nationale care domiciliaza pe teritoriul Republicii Moldova si pentru limbile de circulatie internationala se face la tariful de 85 lei/ora sau pentru fractiuni de ora, onorariul stabilindu-se, dupa caz, prin hotarirea de numire a interpretului, in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala, Codului de procedura civila, sau prin contractul de prestari servicii, in conditiile legii.
    (2) Plata interpretilor prevazuti la alin.(l) pentru traducerile efectuate simultan la casca se face la tariful de 90 lei/ora sau pentru fractiuni de ora, sau, dupa caz, prin contractul de prestari servicii, in conditiile legii.
    (3) Pentru interpretarea semnelor celor muti, surzi ori surdomuti, tariful prevazut la alin.(1) se majoreaza cu 150%.

    Articolul 19. Conditii suplimentare
    Tarifele prevazute la art.18 se majoreaza cu 100% cind:
    a) interpretul este solicitat in zilele de repaus sau in zilele de sarbatoare nelucratoare; precum si
    b) pentru prestatiile efectuate intre orele 22.00 – 6.00.

    Articolul 20. Plata traducatorilor
    (1) Plata traducatorilor antrenati de organele prevazute la art.1 alin.(1) se face dupa cum urmeaza:
    a) pentru traducerile dintr-o limba a minoritatilor nationale care domiciliaza pe teritoriul Republicii Moldova, precum si dintr-o limba de circulatie internationala in limba de stat si viceversa, plata se face la tariful de 85 lei/pagina, format A.4, dactilografiata la doua intervale;
    b) pentru traducerile din sau in una din limbile orientale sau rar folosite (japoneza, chineza, turca, araba etc.), tariful prevazut la lit.a) se majoreaza cu 150%;
    c) pentru traducerile efectuate in regim de urgenta (24 – 48 de ore), plata se face la tarifele prevazute la lit.a) si b), majorate cu 50%.
    (2) Prevederile alin.(1) lit.b) se aplica in mod corespunzator si in cazul interpretilor.

    Articolul 21. Indexarea platilor
    Tarifele prevazute la art.18 si 20 se vor indexa periodic, prin hotarire a Guvernului, in acelasi procent cu care se indexeaza salariile personalului din institutiile publice.

    Articolul 22. Cheltuielile suportate de interpreti si traducatori
    (1) Interpretii si traducatorii care isi exercita atributiile in alta localitate decit cea de domiciliu, pentru prestarea serviciilor solicitate de organele prevazute la art.1 alin.(1), au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, diurnei, cheltuielilor de cazare si a altor cheltuieli necesare potrivit prevederilor Codului de procedura penala, Codului de procedura civila, Codului contraventional, Codului de executare sau ale contractului de prestari servicii.
    (2) Interpretul si traducatorul care se deplaseaza in alta localitate decit cea de domiciliu, pentru prestarea serviciilor solicitate de Ministerul Justitiei, beneficiaza de rambursarea cheltuielilor de transport, diurnei si cheltuielilor de cazare potrivit dispozitiilor legale aplicabile in unitatile bugetare.

    Capitolul VI
    DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII
    Articolul 23.
    (1) Prezenta lege intra in vigoare la 6 luni de la data publicarii.
    (2) Dupa publicarea prezentei legi, Guvernul, in termen de 90 de zile, va elabora si aproba actele normative necesare pentru aplicarea prezentei legi.
    (3) Pina la obtinerea autorizatiei potrivit prezentei legi, interpretii si traducatorii solicitati de organele prevazute la art.1 alin.(1) vor desfasura in continuare aceasta activitate, cu conditia indeplinirii prevederilor art.5.
    (4) Persoanele care, la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi, presteaza servicii de interpret si/sau traducator pentru organele prevazute la art.1 alin.(1) sint obligate, in termen de 6 luni, sa treaca atestarea si sa obtina de la Ministerul Justitiei autorizatie.
    (5) Cheltuielile legate de punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi vor fi suportate de Guvern.

    PRESEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

    Chisinau, 11 decembrie 2008.
    Nr.264-XVI.

    Like

  74. plictiseala, legi, administratie, Uniunea Europeana

    UNTAR poate infiinta edituri, dar cine se ocupa de asta trebuie sa fie e x p e r t , cu experienta min. 3 ani sau sa ne convinga ca face ce trebuie. Editura probabil se va chema Editura Traducatorilor sau poate Editura Traducatorilor Autorizati si va functiona numai sub umbrela exclusiva a UNTAR. Tinta noastra ar fi accesarea fondurilor culturale europene de mai sus, sa nu mai existe discutii cu plata traducatorului.

    Like

  75. in momentul asta, nu stiu sa existe vreo editura care sa plateasca traducerea de beletristica cu 9 euro pagina.

    Like

  76. 1) editurile nu au accesat fondurile europene culturale
    2) titlurile editurilor nu se incadreaza in limbile straine/genurile/conditiile admise pentru Europa.
    3) traducatorul trebuie sa stie mai multe decat editura si sa ii deschida ochii “sefului”
    4) alte situatii: “nu am chef”/”nu ma intereseaza”

    E interesant de sunat la centrul cultural si de intrebat care sunt editurile care cunosc deja programul si au lucrat deja, astfel incat traducatorul sa isi cunoasca interesul si sa migreze la editura buna, care face treaba buna.

    Eu am inteles ca exista edituri care au aplicat, au primit banii europeni, dar traducatorul nu i-a vazut, ceea ce inseamna ca se ajunge in instanta.

    1) contract
    2) somatie /conciliere (peste minim 16 zile)
    3) proces verbal de neprezentare
    4) litigiu

    Nu imi este foarte clar
    1) calculul,
    2) cei 50% din cheltuielile eligibile si
    3) cum ajung banii la traducator intr-un final.
    4) Ce trebuie sa scrie in contractul dintre editura si traducator.

    Las modul general: Sugerez introducerea propozitiei: “Prezentul contract este cu titlu executoriu” si
    Capitolul penalizari pentru intarzierea platii.

    Like

  77. scuze, da’ nu ma pot abtine. ok, UNTAR isi face o editura. dar ce publica? are idee UNTAR cit costa drepturile de publicare? pe alea cine le plateste? cine face redactarea? cu ce scop publica? doar pentru a papa banii europeni? iar criteriul cu trei ani de experienta e hilar. da, dom’le, cutare e traducator de trei ani. atita a trecut de cind si-a luat atestatul. da’ a tradus ceva concret in timpul asta?
    oricit vi s-ar parea de incredibil, domnule macovei, doar faptul ca “ai dreptul de a infiinta edituri” nu face din tine editor. surprinzator, dar si a fi editor presupune anumite cunostinte. care, uimire si cutremur, NU se invata in scoala. un pic de moderatie in afirmatii n-ar strica.

    Like

  78. Haha, ma gandeam ca la ora asta sunt atat de multi traducatori
    stresati cu terminarea anumitor materiale k n-au timp nici sa se gandeasca la „detalii” de genul asta. Nu mai zic de altele…
    Multi sunt atat de ingropati in munca asta k uita de drepturile lor. Sunt doar constiinciosi si disperati
    sa dea la timp lucrarea. Sper sa ma trezesc candva😀.

    Like

  79. http://www.examentraducator.ro/ pentru cei care mai au nevoie de un link.

    adita, ai si tu dreptate si e si asta un fapt, dar pentru cei care au timp printre picaturi sa se informeze despre drepturile lor sint toate astea.

    hnu, la cite are pe cap un editor ma mir uneori ca mai e viu.

    dl macovei, multumim din nou pentru promptitudine si dorinta de a ne ajuta.

    poate ar fi bine sa nu incurcam borcanele si fiecare sa se specializeze pe treaba lui si sa-si cunoasca drepturile si obligatiile in domeniul lui. ca stiu ca am crescut toti multilateral dezvoltati, dar poate de-aia nu ne-am mai dezvoltat cum trebuie, ca ne-am bagat si pe unde nu ne-au tinut puterile. zic si eu…

    cred mai mult in colaborare si la o adica, daca am nevoie de sfaturi intr-un anumit domeniu, sa ma duc la experti credibili pentru informare. experti credibili la mine insemnind cei care au avut abilitatea sa-si pastreze oamenii aproape si sa construiasca incet, dar sigur, fara sa se gindeasca la boomuri care cad peste noapte sau intr-o zi nefasta.

    ce vreau sa zic de fapt este ca daca fiecare si-ar vedea de treaba lui, respectind munca celorlalti, poate ar fi mai corect.

    Like

  80. La presupusa Editura a Traducatorilor, dorim/cautam un expert, acela nu sunt eu. acela nu sunt eu. banii europeni sunt destinati traducatorilor/traducerilor. Iar un editor sau expert care ne convinge ca stie ce face, va infiinta singur editura impreuna cu alti traducatori care au interes sa finanteze acest proiect in interesul lor si ei vor lucra pentru traducatori, incredibil. Programele europene si banii exista. Banii exista. Nu inteleg de ce nu sunt experti la edituri care sa foloseasca programele europene. La fel si organizatiile care nu sunt exclusive pentru traducatori. Atunci facem alta editura noua si facem alta organizatie noua. Punct. Este un proiect. Daca nu exista specialistul respectiv, treaba traducatorilor literari ca nu au asa ceva. Presupun ca peste 2-3 ani, va aparea din neant. Daca pe traducatorii literari nu ii intereseaza sa infiinteze o editura a lor, treaba lor. E doar unul din multele proiecte UNTAR.

    Like

  81. “Daca nu exista specialistul respectiv, treaba traducatorilor literari ca nu au asa ceva.”

    :)))
    ce mi-a placut asta…

    Like

  82. UNTAR, prin editura, are ca scop principal accesarea fondurilor europene, de care vad ca nu v-ati interesat, pentru restul titlurilor traducatorii isi finanteaza singuri traducerile si isi incaseaza profitul din drepturi de autor, nu? Sau autorii nu isi cunosc drepturile…
    Ce titluri va publica, asta seful editurii va stabili, nu eu. Daca editura da faliment pana si cu banii de la UE… inseamna ca nu a facut ce trebuia. Inchidem proiectul. (Daca era asa usor se facea singura pana acum).

    Like

  83. 1) Da, dl Ursu, UNTAR cauta un editor. Stiti unul?
    2) Care sunt drepturile de autor? Unii uita sa le scrie in contract. Altii uita sa fie platiti de tot, chiar si pentru pretul traducerii convenit in contract, propozitiile sunt gresit formulate, “plata se face peste 5 luni” , dupa publicare, la anul si la multi ani, stai si asteapta, ca nu mai vine de loc. ( si sunt doua cazuri, traducere sau cand esti chiar tu autorul unei anumite carti), pt traducere exista un program european pe 5 ani, care observ ca nu este accesat, in general. Aflati si dvs care sunt editurile care au acest program. Sunati si aflati.

    Echipa Punctului de Contact Cultural al României
    http://www.cultura2007.ro
    Centrul de Consultanta pentru Programe Culturale Europene
    str. Barbu Delavrancea nr. 57, sector 1, Bucuresti, cod 011353
    Tel / Fax: 021 316 60 60; 021 316 60 61

    3) nu stiu cat costa dreptul de a publica anumite titluri, daca faci ce trebuie jumatate din bani sunt acoperiti prin programul Cultura de la UE, daca faci ce trebuie.
    4) e complicat: trebuie expert editor, infiintarea srl-ului, banii de “pornire”, accesarea fondurilor, alegerea titlurilor, contractarea si multe altele. Probabil vom gasi persoana care pricepe sau nu, pt ca e prea ocupata.

    Like

  84. ce fel de proiect e asta, domnule macovei, in care n-aveti expert, n-aveti habar de ce semnifica munca intr-o editura, dar o infiintati numa’ fiindca “se poate” si diindca e rost de muls fonduri europene? care profesionist demn de acest nume credeti ca se va implica intr-o asemenea aberatie?

    Like

  85. Daca am cu cine, infiintez 100 de edituri, nu stiu daca v-ati prins, dl. Ursu. (“N-ai cu cine domne, n-ai cu cine”). Personal imi permiteti sa ma gandesc si la un sediu al Traducatorilor din Romania. Dar :)) nu am cu cine. Poate e mai bine fara.
    Faceam acum 2 luni calcule impreuna cu secretarul general de la Uniunea Profesiilor Liberale din Romania ca, Daca sunt 10.000 de traducatori si ei platesc 4 euro pe luna, in 2 ani se pot strange bani pentru un sediu al Uniunii Traducatorilor. “Dar n-ai cu cine, d-le, n-ai cu cine”. Varianta ieftina e sediu de la primarie, lucru care ma preocupa in prezent. Nu pot garanta cand se va finaliza.

    Nu mai speriati copii cu fondurile europene. Traim in Europa. Atata timp cat nu ati accesat o astfel de finantare, vorbiti ca sa va aflati intreaba, stati cuminte in banca dvs. Daca ati ajuns sa spuneti ineptii cum ar fi ca o “editura care acceseaza fondurile europene e o aberatie”, inseamna ca cine stie ce editor important sunteti din domeniu. Experienta dvs in prezent cu fondurile europene este de speriat. Probabil peste zece ani tot de speriat va fi. Dumneata poate “mulgi” fonduri europene ca editor, dar pe romana se cheama a “accesa” fonduri europene, adica exact ceea ce nu stii si incerci, fara succes, sa ne explici cum trebuie sa NU ACCESEZI o finantare europeana, adica ganditi ca acum 40 de ani, cand ele nu existau.

    Like

  86. (vai, ce greu se dialogheaza in felul asta! :((((
    eu am citit mai sus ideea ca infiintarea unei edituri DOAR pentru atragerea de fonduri europene e o aberatie.
    e straniu ca fiecare citeste cite cuvinte vrea, nu chiar pe toate.)

    un editor “expert” e usor de gasit. precis sint destui someri, ca vremurile-i grele si la tati ni-i greu. ramine doar sa dati anunt si vor veni.🙂
    totusi, la pornirea cu dreptul a unei edituri trebuie un capital bunicel. si, din ce-am citit prin linkurile oferite de dl Macovei, finantarile pentru traduceri vin dupa publicarea cartilor cu pricina, deci dupa investirea banilor proprii, nu putini. pare destul de dificil.

    Like

  87. Daca nu se strang cativa traducatori cu bani, care sa rupa lantul slabiciunilor (al capitalului), fie sub UNTAR sau nu…

    1) fonduri europene in masura in care gasim titlurile respective
    2) finantare proprie de catre autor/traducator pentru publicare
    3) alte carti care nu se pot incadra la fonduri europene

    sugerez sa fie cineva din sistem, care cunoaste sistemul.
    si cunoaste cum putem sparge handicapul capitalului (eventual inceputul inceputurilor este o “sponsorizare”).

    daca banii vin inapoi dupa publicare, atunci trebuie un “inceput”
    banii proprii trebuie sa vina tot de la traducatori.

    1) punctul zero e strangerea capitalului de pornire
    2) sediu social
    3) cheltuiala cu salariul administratorului
    4) o posibila “sponsorizare”

    daca sunt 5 persoane interesate … mai pun si traducatorii autorizati niste bani, infiintam un srl pentru editura.

    cat ar fi capitalul de pornire ?

    pana nu strangem suma, nu putem merge mai departe.
    Eu dau 50 euro.

    Like

  88. Ce face o editura?

    Scris de Mihai MATEI, 26th May 2009
    Ce face o editură sau Cum public o carte?

    Din ce am studiat eu, cam asta ar fi procesul de publicare al unei cărți:

    Autorul:

    pregatirea conținutului
    stabilirea prețului de vânzare și timpul cât va sta opera la vânzare

    respectiv

    Traducere:

    Traducere
    Revizie

    Editura:

    stabilirea prețului de vânzare la raft, calculat pentru fiecare exemplar în funcție de
    costul de producție (hârtie, cerneală, manoperă)
    remunerația autorului
    comisionul de difuzare (procent din totalul celorlalte costuri)
    (de obicei prețul acesta se învârte în jurul valorii de 0,1 lei / pagină, adică o mie de lei vechi / pagină)
    editarea
    îndeplinirea tuturor formalităților legale
    alocarea unui cod ISBN
    obținerea descrierii CIP de la Biblioteca Națională (care trebuie să apară pe coperta IV)
    editura trebuie să fie înregistrată pentru a primi descriere CIP pentru o carte
    cartea este citită de către cineva de la Biblioteca Națională și acesta face o scurtă descriere/apreciere, utilă pentru cumpărător și pentru protecția consumatorului, aceasta fiind publicată pe coperta IV.
    depunerea depozitului legal
    virarea timbrului literar
    multiplicarea
    promovarea
    difuzarea
    platirea către autor a remunerației corespunzătoare numărului de exemplare vândute
    Dacă v-ați gândit la publicare în regie proprie, nu prea se poate să faci comerț fără a fi societate comercială. Dacă totuși vreți să publicați doar cele 7 exemplare pentru Biblioteca Națională pentru a obține codul ISBN, ca persoană fizică aveți dreptul la două coduri ISBN pe an fără a fi nevoie de CIP. Biblioteca Națională și-a dat dreptul ca tu să publici, a înregistrat în patrimoniul universal cartea ta, iar din cele 7 exemplare unele ajung și în afara țării.

    În principiu nu rentează să faci publicarea în regie proprie, o tipografie tip print-on-demand ia aproximativ 5 lei pe un exemplar de carte (ISBN, coperți, pagini).

    Like

  89. Editurile reduc personalul şi planurile editoriale pe 2009

    Editurile reduc personalul şi planurile editoriale pe 2009 (Imagine: Mediafax Foto)
    ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ
    Institutul Călinescu şi Litera Internaţional vor să dea în judecată Adevărul
    Maior: Principala ameninţare la adresa securităţii naţionale poate fi lipsa de inteligenţă
    Românul care a încercat să vândă un semn de carte al lui Hitler a pledat vinovat
    Cartea “Vagabondul milionar” va avea două lansări
    Un băiat de 9 ani dă sfaturi pentru relaţii sentimentale reuşite
    [1] [0] [0] CHEIA / 16:12, 14.02.2009
    Editurile au început să reducă din personal şi din planurile editoriale pe anul 2009, după ce, în luna ianuarie, numărul de cărţi vândute a scăzut cu circa 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2008, din cauza crizei economice.

    Efectele crizei economice mondiale asupra industriei cărţii din România a fost principalul punct de discuţie al editorilor de carte, reuniţi la Colocviile Uniunii Editorilor din România, eveniment care s-a desfăşurat vineri şi sâmbătă în localitatea Cheia din judeţul Prahova.

    Cea mai mare parte dintre reprezentanţii celor 21 de edituri, membre ale Uniunii Editorilor din România (UER), au declarat în cadrul discuţiilor că au luat măsuri de management pentru a diminua impactul crizei asupra business-ului lor.

    Potrivit editorilor, piaţa de carte şi manuale este estimată la aproximativ 80 de milioane de euro, de patru ori mai puţin decât cea din Ungaria, şi are tendinţa de a scădea cu peste 30-40% în anul 2009, din cauza crizei.

    În aceste condiţii, editorii susţin că domeniul cărţii din România este în recesiune şi anunţă scăderea planurilor editoriale cu 30-35% şi reducerea personalului cu 10-25%.

    Astfel, editura All a renunţat la 18 oameni şi a redus cu 40% planul editorial pe anul în curs, potrivit lui Mihai Penescu, directorul editurii All şi preşedintele Uniunii Editorilor din România.

    Decizia a fost luată din cauză că, în ultimul trimestru din anul 2008 şi în prima lună din acest an, numărul de exemplare vândute de editura All a scăzut cu circa 35%.

    “Încasările au scăzut cu 5-10% şi sunt întârziate cu 3-4 luni. Cel mai rău este că a scăzut numărul de cărţi vândute, numărul de oameni care cumpără”, a spus Mihai Penescu, în cadrul dezbaterii “Criza economică în cultura scrisă: influenţe, riscuri şi soluţii de supravieţuire”.

    Şi editura Corint şi-a redus planul editorial cu 30% şi personalul cu 10%, după ce vânzările la cartea de literatură au scăzut, în medie, cu 20% în ultimele patru luni.

    O situaţie similară se înregistrează şi la Grupul Art, care a vândut în ultimele luni cu 35% mai puţine cărţi decât în perioada similară de la sfârşitul anului 2007 şi începutul lui 2008. De asemenea, Grupul Art a avut încasări cu 40% mai mici. În aceste condiţii, Grupul Art şi-a redus numărul de angajaţi cu 15%.

    În acelaşi ton, editura Niculescu a scăzut numărul de angajaţi cu 20% şi planul editorial pe anul 2009 cu 40%.

    Şi vânzările editurii Sigma au scăzut cu 10%, fapt pentru care editura a redus numărul angajaţilor cu 20% şi planul editorial cu 35%.

    O situaţie diferită o au Editura Didactică şi Pedagogică şi editura Paralela 45, care au înregistrat creşteri în privinţa încasărilor în ultimul trimestru din anul 2008 şi în luna ianuarie şi nu au disponibilizat din personal.

    Astfel, Editura Didactică şi Pedagogică şi-a crescut vânzările cu 5-10%, dar a redus planul editorial cu 20%, în timp ce Paralela 45 şi-a micşorat planul editorial cu 40%, deşi vânzările editurii au crescut cu 35% pe ultimul trimestru.

    Dincolo de scăderea vânzărilor de carte, business-ul editorilor suferă şi din cauza distribuţiei.

    Potrivit lui Mihai Penescu, preşedintele UER şi directorul editurii All, Diverta, care deţine cea mai mare reţea de distribuţie de carte din ţară, “propune insistent, chiar acum în criză, majorarea preţului la carte”.

    “Eu cred că şansa noastră este acum oferta, scăderea preţului cu oarecare tam-tam. Noi ducem lipsă de cumpărători. La ora actuală, oamenii fac economie şi la cărţi”, a explicat Mihai Penescu.

    “În mod tacit, se lucrează cu preţul fix pe piaţă. Există o excepţie în momentul de faţă, Diverta, care îşi adaugă peste preţul nostru 10-20%. Chestia asta ne dezavantajează, pentru că micşorează vânzările”, a mai spus directorul editurii All. El a spus că “preţul fix este un mod de a proteja librăriile mici”.

    “Sunt câteva edituri care au propus o iniţiativă legislativă pentru a introduce preţul fix. Funcţionează în Germania. În Anglia s-a renunţat la preţul fix de 10 ani şi industria cărţii are o creştere fulminantă”, a explicat Mihai Penescu.

    În acest context, directorul editurii All a propus ca şi în România să se renunţe la folosirea preţului fix pentru cărţi şi “intrarea pe adaos comercial”. “Motivaţia mea principală este că, în momentul în care lucrezi pe adaos comercial, ai două robinete prin care îţi poţi controla vânzarea. Un difuzor naţional ştie că în Bucureşti poate vinde o carte cu 120 de lei, iar într-o localitate mică cu mai puţin. Are un buton de reglaj, avem şi noi un buton suplimentar de reglaj, nu pierdem nimic”, a precizat Mihai Penescu.

    Totuşi, propunerea lui a fost respinsă de majoritatea editorilor, care au spus că în România nu există o practică în acest sens, deşi legislaţia nu impune folosirea preţului fix la carte.

    Toţi editorii au criticat, însă, distribuitorii de carte din România, din cauza datoriilor pe care le au la edituri. În acest sens, s-a ajuns la concluzia necesităţii publicării pe un site a datoriilor pe care aceştia le au faţă de editorii de carte.

    Totodată, editurile s-au plâns de faptul că spaţiul de expunere al cărţilor la nivel naţional s-a redus foarte mult. Singura reţea naţională de distribuţie, Diverta, practică “rabaturi foarte mari”, care ajung până la 55-60%, ceea ce creşte foarte mult preţul cărţilor, potrivit reprezentanţilor editurilor.

    “Problema Diverta este a unicităţii sale în piesaj”, au spus reprezentanţii mai multor edituri.

    În aceste condiţii, editorii nu mai au unde să-şi vândă cărţile. “Librăriile sunt spre faliment. Tot ce se ia de la angroul de carte (din Bucureşti, n.r.) pleacă pe tarabe. Spaţiul de expunere în România a scăzut în ultimii 3 ani cu 20%, numărul de titluri a crescut de 3-4-5 ori”, a spus Mihai Penescu.

    O soluţie ar putea fi vânzarea cărţilor prin reţelele de chioşcuri de ziare, însă, potrivit editorilor, şi acest lucru este dificil din cauza ziarelor precum Cotidianul şi Adevărul, care au început să distribuie cărţi, la preţuri mult mai mici decât cele practicate în librării.

    Potrivit editorilor, cotidienele care distribuie cărţi au luat circa 20% din piaţa de carte din România, care este estimată la circa 80 de milioane de euro.

    În România se vinde mai puţin de o carte pe locuitor pe an, potrivit declaraţiilor editorilor. “În ţările din Vest, se vând între 6 şi 10 cărţi pe locuitor pe an. Este o industrie de 6-10 ori mai puternică numai în număr de exemplare, dacă mai punem şi diferenţele de preţ, se mai multiplică”, a precizat Mihai Penescu.

    Colocviile Uniunii Editorilor din România (UER) au debutat vineri, cu atelierele “Idei, proiecte şi soluţii de finanţare în domeniul culturii scrise” şi “Criza economică în cultura scrisă: influenţe, riscuri şi soluţii de supravieţuire”, dar şi cu adunarea generală a membrilor UER.

    Evenimentul s-a încheiat sâmbătă, cu dezbaterea “Rolul manualului şi al cărţii şcolare în asigurarea calităţii şi reformei în învăţământ”.

    Like

  90. nu doreste nimeni sa sune la Uniunea Editorilor din România (UER) sa intrebe care edituri au accesat fondurile culturale europene?

    apoi, sunt 20 de edituri, cine e interesat le ia pe toate la rand, suna si afla daca au folosit fondurile europene sau nu.

    editurile all, corint, grupul art, niculescu, sigma, editura 45.

    greutatea cea mare este, dupa parerea mea este – sa gasesti carti /titluri, care nu au mai fost traduse si sa obtii permisiunea autorului sa le traduci.

    1) trebuie identificate
    2) trebuie obtinuta permisiunea

    Like

  91. “comisionul de difuzare (procent din totalul celorlalte costuri)
    (de obicei prețul acesta se învârte în jurul valorii de 0,1 lei / pagină, adică o mie de lei vechi / pagină)”

    cind spuneti “comisionul de difuzare” va referiti la comisionul perceput de difuzorul de carte ca sa-ti difuzeze cartea? pentru ca acest comision e calculat procentual din pretul cartii, nu are o valuare fixa pe pagina. sau la alt comision va referiti? nu inteleg prea bine…

    **

    din etapele editarii ati omis relatia lunga, complicata si costisitoare cu agentii. contractele de traducere si editare nu se discuta cu autorii direct.

    **
    nu e nevoie sa sune nimeni la uniunea editorilor, fondurile “accesate” pentru traduceri sint pe net, la liber.🙂 va pot da citeva nume: humanitas, rao, trei, pandora…

    **
    in conditiile mult-trimbitatei recesiuni care lipeste buzunarele, oare e inteleapta ideea de-a porni o editura nou-nouta? tocmai acum?

    Like

  92. acuma ca stim editurile care au derulat finantarea europeana, nu ramane decat ca traducatorii literari sa faca urmatorul pas. (ori se duc cu propuneri de traduceri, ori primesc comenzi de traduceri – presupun ca e mai complicat decat doar “atat”)

    cum doriti, nu cred ca editura traducatorilor este o investitie imensa, poate e mai bine sa nu fie facuta de loc.

    Si nu inteleg ce are recesiunea cu fondurile europene (50%).

    (Ideea nu este de a cheltui bani ci de a construi ceva mai avantajos pentru traducator, decat exista in momentul de fata, cine nu vrea, nu vrea)

    (Cum stie traducatorul ca traducerea pe care o face primeste finantare de la UE, ca sa primesca si el niste bani din asta? Primeste el oare niste bani la randul lui din asta?)

    Like

  93. Simplist spus: daca editura traducatorilor este administrata de traducatori, ei vor “acapara” si fideliza traducatorii, datorita conditiilor mai avantajoase. Adica vor veni traducatorii singuri la editura traducatorilor, isi vor face un serviciu unul altuia, pentru ca e administrata de traducatori care nu vor profit pentru editura, iar taxa cu administrarea editurii NU va fi un criteriu si va fi SPECIAL mai mare partea care revine traducatorului decat la editurile care vor profit pentru ele si storc banii din munca traducatorului, cum ne-am obisnuit pana acum.

    Adica e o alternativa, care nu exista in prezent pe piata.
    Vreti sa nu existe de loc?
    (Daca nu vreti, nu va exista de loc)
    (singura nu se face)

    Like

  94. vor exista discutii intre traducatori – uite pe mine nu m-a acceptat in cadrul celor 10 titluri!

    ganditi si dvs un pic: o singura editura are acces la maxim 10 titluri pe an finantare 50%

    dar ganditi-va ca mai facem o alta editura si avem dreptul la inca zece titluri pe an (probabil nu e realist)

    poate sa te opreasca cineva?
    daca traducatorii sunt asa de multumiti – facem doua edituri ca sa nu existe certuri, ca unul a primit si celalalt nu.

    Desigur e un experiment – ce ne costa – putin timp, multa minte si niste sute de euro?

    Like

  95. da, dle Macovei, totul se reduce la bani.

    in ziua de azi sa infiintezi o noua editura cind sint 10 000 de edituri in romania, dintre care 4500 active, restul functioneaza doar ca obiect de activitate in acte, e sinucidere curata. si e cu totul ALTA mincare de peste. sa nu amestecam proiectele. nu e vb de citeva sute de euro. ca sa infiintezi o editura iti trebuie mii de euro, nu are rost sa discutam.

    va trebui sa ne bagam in achizitionarea de drepturi de autor, in promovarea tinerilor autori din tara in afara, in marketing, publicitate, tiparire etc. nu/ti trebuie numai banii de pornire, ci si o echipa strong, colaboratori platiti, de la corectori la traducatori, la redactori, pr-i, inlustratori, art designeri, reclame indoor, outdoor, tirguri de carte nationale, internationale, adica bani care se duc cu mult inainte de a-ti recupera cheltuielile oho-hooooo… ce sute de euro? doar nu cumparam gaini sau fabricam textile la apaca. si sa faci o editura numai pentru traducatori, wtf??? despre ce vb noi aici? incepusem discutia de la protejarea drepturilor financiare ale traducatorilor, sa ne concentram pe asta. am vazut care sint pasii, ramine sa-i urmeze cine vrea sa-si responsabilizeze profesia si cam atit.

    c-asa proiecte, planuri editoriale si alte minuni e de-ajuns sa deschid un anumit sertar si ma ia durerea de cap. numai daca va facem calculul la suma initiala a unui titlu de carte sarim frumos peste 10 000 de euro. si nu vb despre carti de nisa pe care le citesc 10 prieteni care sa ne laude, si gata ne numim traducatori sau scriitori, ci de titluri pe care le dorim de succes. altfel, ce sens are? e piata plina de ce vrei si ce nu vrei.

    sa lasam deci cele 4500 de edituri sa-si faca treaba, iar UNTAR numai daca ar cotrobai prin ele sa vada citi traducatori au avut/au sau vor avea probleme, are de lucru din momentul asta pina in anul 2020. nu mai vorbim de cei din televiziuni si alte canale de stiri.

    Like

  96. “Si nu inteleg ce are recesiunea cu fondurile europene (50%)”

    recesiunea are legatura cu faptul ca o editura are nevoie de mult mai mult de zece titluri pentru a supravietui. de fapt editura nou-infiintata e o gaura neagra financiara cel putin un an sau doi. daca printre traducatori se gasesc posesori de finante necesare dispusi sa piarda bani cel putin doi ani, da, proiectul e viabil.

    *
    “daca editura traducatorilor este administrata de traducatori”
    iar revenim la ideea aia cu priceperea multilaterala… si eu care credeam ca administrarea unei edituri este o slujba full time, ba chiar cu asupra de masura, poate doar daca se lasa de meseria tradusului ar putea un traducator sa administreze editura.

    *
    “…pentru ca e administrata de traducatori care nu vor profit pentru editura”
    aici chiar ca m-ati pierdut. cum, pana mea de vulpe de la palarie, infiintam o societate comerciala, dar nu urmarim profitul ei?

    *

    “ce ne costa – putin timp, multa minte si niste sute de euro?”
    niste sute de euro? pentru ce, pentru usa de la intrare? dumneavoastra stiti cit costa drepturile de autor, cit e tariful agentului, cit costa munca redactionala si tipografia pentru o carte?

    Like

  97. UNTAR nu poate interveni juridic in favoarea rezolvarii/medierii unei sesizari a unui traducator care nu este membru si nu este inscris in organizatia profesionala.

    Like

  98. da, am inteles asta, dl Macovei. acum urmeaza ca cei care vor sa fie membri sa se inscrie pentru a evita problemele.

    Like

  99. daca cercul vicios este mai puternic. Ma dau batut.

    eu vreau imposibilul

    drepturile de autor, … nu se incaseaza dupa publicare?
    tariful agentului, … fara agent nu se poate?
    munca redactionala … asta o fac 2 traducatori
    tipografia pentru o carte … nu facem tiraje mari

    (baletul financiar-administrariv e complicat)
    daca va fi un esec, va fi esec,
    poate sa garanteze cineva ca va fi un succes?

    toate editurile au pornit cu o investitie minima de 10.000 euro?

    Like

  100. Organizatia profesionala nu poate reprezenta o persoana care nu este membru in medierea nici unui conflict profesional – contractual.

    Totusi, e mai mult o datorie morala sa fi inscris intr-o asociatie profesionala. UNTAR nu este instanta de judecata sa dea decizii judecatoresti. Pana la urma tot in instanta se ajunge. Se pune intrebarea: la ce mai imi foloseste o asociatie profesionala, daca putem sa ne reprezentam singuri, fiecare ca individ? Putem?

    UNTAR e mai mult o datorie morala si profesionala fata de tine si nu fata de organizatie, la un pret aproape ridicol.

    Credeti ca noi nu vrem sa facem minuni?

    Daca e vorba de bani pentru editura, atunci strangeti banii de editura. Noi am venit cu inceputul.
    Nu doriti, nu ii strangem.

    Daca suma minima special pentru editura nu se strange in decurs de 2-3 luni, atunci toti banii vor fi restituiti.

    E doar o problema de organizare si de bani/talent.
    Atunci strangem banii si organizam/cautam talente.

    Like

  101. Asociatia profesionala e o punte catre institutii si singura posibilitate de organizare profesionala. Nu exista alta forma inventata pana acum.
    Iar lipsa organizarii profesionale este solutia ideala gasita pana acum de majoritatea traducatorilor din Romania, cei 65%, care au o problema de logistica. Atat la crearea unei asociatii profesionale, cat si la crearea unei amarate de edituri, cat si la ce vor ei de la profesia lor.

    Ca doar nu o sa vina medicii sau primaria sa ii organizeze.

    Like

  102. sunt o suta de lucruri de rezolvat, oar primul lucru este sa apartii de o asociatie profesionala, pai asta e la mintea cocosului, ce vor decide traducatorii dupa aceea…minune mare! nici eu nu stiu ce vor, asta e adevarul.

    Like

  103. editura nu se poate, asociatie nu vreti, editurile nu stiu ce probleme au mai facut la unii, unele contracte sunt proaste sau negociate prost, traducatorul a vandut marfa ieftin ca sa nu moara de foame, unii colegi se plang de altii si de lipsa reglementarilor, certificat de traducator lipsa, constiinta profesionala ioc, asigurari profesionale nu, intalniri ale traducatorilor pe Bucuresti nu, contacte cu alte asociatii profesionale nu, traducatori care nu prea au ce sa caute printre traducatori, uite cate probleme si daca se poate sa nu se schimbe nimic,

    Ce vreti de fapt ca traducatori literari, indiferent ca exista UNTAR sau nu?

    Care este prioritatea traducatorilor literari?

    Care este prioritatea traducatorilor de
    ARTĂ
    CHIMIE
    ELECTRONICĂ-TELECOMUNICAŢII
    FILOSOFIE-RELIGIE
    FIZICĂ
    GEOGRAFIE
    INFORMATICĂ
    ISTORIE LITERATURĂ
    LINGVISTICĂ
    MEDICINĂ-FARMACIE
    SOCIOLOGIE-POLITOLOGIE
    ŞTIINŢE JURIDICE
    ŞTIINŢE AGRICOLE
    ŞTIINŢE MATEMATICE
    ŞTIINŢE ECONOMICE
    TEHNICĂ ?

    Raspunsul la aceasta intrebare nu va veni.

    Traducatorii nu au nimic de spus si prefera sa emigreze sau sa isi schimbe profesia.

    Like

  104. “drepturile de autor, … nu se incaseaza dupa publicare?”
    nu. pentru a putea publica o carte straina in romania trebuie mai intii s-o cumperi prin intermediul agentului. costa in jur de 800-1000-2000 de euro.

    *
    “tariful agentului, … fara agent nu se poate?”
    nu. fiecare scriitor de-afara e arondat la agent, asta e, n-am inventat noi regula.

    *
    “munca redactionala … asta o fac 2 traducatori”
    serios? adica doi traducatori se lasa de tradus si se-apuca de corectura, redactare, paginare, coperta, cap limpede si relatia cu tipografia?🙂
    abia astept sa-i vad pe traducatorii aceia dispusi la asa ceva.

    *
    “tipografia pentru o carte … nu facem tiraje mari”
    tirajele mici sint mai scumpe decit cele mari.

    Like

  105. ori esti traducator, ori esti editor, nu se poate si si… mai merge sa interferezi scriitor/traducator, dar numai cind scriitorul ia pauza de scris si are chef de tradus sau in asteptarea vinzarii cartii publicate se plictiseste tot privind in zare dupa drepturile alea de autor si tre` sa-si tina mintea ocupata cu ceva si sa-si antreneze abilitatile lingvistice si talentul. e doar un exemplu.

    mai merge si combinatia editor/redactor. intre doua contracte de copyright sa fii cap limpede pe spalturi.

    stim ca vreti sa faceti minuni, dle Macovei, si poate c-o sa si faceti, desi eu nu cred in asa ceva, ci tot in organizare si luciditate. SI O ECHIPA STRONG.

    editura nu se poate fiindca inainte de o pune pe picioare, oricit de amarita ar fi ea, si presupunind ca ai banii de pornire (multi, nu 10 000 de euro… acolo, mai sus, vb doar de un titlu pe care-l vrei de succes) trebuie sa fi fost tabacit bine prin zona asta si sa ai ceva cunostinte de la distributie pina la copyright, de la tipografie pina la marketing, costuri, preturi, discounturi, negocieri, sa stai bine cu nervii, cu diplomatia, cu psihicul, ăhăhăăăă…

    cu tot respectul, dle Macovei, nu prea ati functionat in domeniul acetsa si ati recunoscut singur asta, dar aveti desigur alte abilitati si-mi dau seama din idealismul cu care aruncati in virtual posibilitatea unui astfel de proiect. bineinteles ca se poate, totul e posibil, dar mai important acum este ca traducatorii literari sa priceapa ca e cazul sa se organizeze intr-un fel, ceea ce eu am si spus de la bun inceput, inca din primele rinduri. acum ca ei dau din colt in colt si nu au timp nici macar sa se gindeasca la toate astea, e problema lor. mereu e doar o chestiune de timp, iar timp nu are nimeni decit de investit in colaborari nefaste si de semnat contracte proaste, de bagat capul in nisip si asteptat cu miinile in sin minuni.

    avem acum aici niste date, inclusiv cu cit ar trebui sa fim platiti pe pagina. daca fiecare ar consulta pe deasupra un avocat specializat in drepturi de proprietate intelectuala, macar ar sti la ce riscuri se supune pe barba lui si/atunci toate povestile despre cum “iar am luat teapa” nu mai au rost.

    fiindca in conditiile astea, daca cineva vine si spune ca “iar nu si-a primit banii. ca nu stie ce sa faca. si vai cum sa-l someze pe editor” sau ca “n-are bani sa mearga in vacanta sa se odihneasca dupa o traducere la care a muncit de i-au sarit capacele” o sa-l trimit urgent acasa sa-si creasca sarmanii copilasi in cinstita mizerie la care-i supune, chiar daca sint minunati. si bufnita zice despre puii ei ca sint cei mai cei.

    aici nu mai e vorba de mila. daca esti ignorant, dupa ce ti se servesc pe tava tot felul de informatii, lasa-ne si nu ne mai plictisi cu problemele tale. vorbesc la modul general. daca cineva se simte atins de toata povestea asta, n-are decit sa-si puna si streangul de git din partea mea.

    altfel, daca nu ma mai provoaca nimeni la discutii despre tarasenia asta, eu am incheiat subiectul. m-am edificat si am luat o hotarire deja inca inainte sa scriu acest post.

    toate cele bune si contracte cu editori seriosi va doresc!!!

    Like

  106. trebuie un workshop de instructaj ce sa semnezi intr-un contract de tradus carti, facut de asociatie, eu organizez, daca mi se cere.

    problema e mai complicata administrativ decat de traducere.
    partea de negociere e alta …

    e legislatie de citit cu drepturile de autor, de te incurci in ea si mori de foame

    Like

  107. da, dle Macovei, eu propun sa organizati acest instructaj pentru traducatori, ma ofer sa fac comunicatul de presa si sa-l trimit tuturor celor interesati, de asemenea si la contactele de presa.

    ce ne incurcam atit in vorbe, ia sa trecem la fapte.

    si de asemenea, daca tot e sa rupem pisica in doua, as propune sa va ginditi/ luati in considerare urmatoarea problema. eu si v. ne-am tot uitat pe preturile astea de examen. cam scump, domle! adica nu spun ca nu traim intr-o economie de piata, dar… daca tot avem pina acum ceva rezultate care nu se bazeaza doar pe citeva ore de limba prin scoli, ci prin carti traduse, iar unii premii literare, putem discuta la workshopul asta de anumite reduceri pentru cei care au si anumite realizari??? doar asa ca idee…

    Like

  108. …sau, precum in uniunea scriitorilor.
    daca ai minimum trei carti publicate te numesti scriitor si esti apt de inscriere.
    banuiesc ca si la un minim de x carti traduse te poti numi deja traducator si ar trebui sa poti adera la o asociatie de profil in calitate de membru asociat. nu?

    Like

  109. (eu am mai organizat intalniri de=ale traducatorilor)

    1) promovarea e una
    2) confirmarea particiaprii pe email este esentiala si cel mai important lucru – propun confirmarile sa vina pe emailul lui zully – ca sa fie mai aproape de “interesati”
    3) locatia e o “problema” rezolvabila

    zully? tu nu o sa fii prezenta de loc?
    pai si cine o sa dea detaliile despre drepturile de autor?
    (eu nefiind traducator literar)

    propun sa existe 2-3 exemple de contracte dezbatute
    sa subliniezi niste chestii
    sa te filmeze cineva video
    si noi sa zicem – ca UNTAR – promoveaza traducatorii care “nu sunt membri dar doresc sa devina”.🙂

    reducerile la examenul de la ministerul culturii – se pot adresa direct directiei de examinare si o sa va raspunda pe email….poate da, poate nu

    Dna Coblis in momentul in care traducaotiri autorizat trebuiau sa dea testul din nou,
    a zis: ok , dam testul, dar sa fie gratuit pt traducatorii autorizati!
    ideea e buna….macar de reducere….sa vedem…

    Like

  110. reducerile la examenul de traducator certificat , pentru cei care au castigat concursuri literare sau au mai mult de 3 carti traduse publicate, sunt cel putin, o cere justificata.

    Ramane si dansii (MC) sa se convinga de asta…dar trebuie talent pentru asta.

    Like

  111. in mod normal testarea trebuia organizata de Uniunea Traducatorilor si banii sa revina uniunii traducatorilor.

    Dar pentru asta trebuie spatii?

    Dar daca traducatorii nici nu au infiintat-o?

    dar daca traducatorii nici nu isi platesc cotizatiile?

    iti dai seamna ce dezordine iese….

    Like

  112. Daca asa doresc traducatorii literari!
    (Sa fie dupa modelul Uniunii Scriitorilor)

    (eu insistam prematur asupra unei anumite trieri, dar deja ma depasesc argumentele interne ale traducatorilor literari)

    atunci la traducatorii de tehnica, facem la fel?
    exagerez putin, dar cine a tradus trei dosare de specificatii tehnice, automat devine traducator tehnic? …

    cartile sunt una si exemplul meu e alta

    Like

  113. vedem tot mai mult azi carti traduse de prost

    inseamna ca deschideti larg usa la toti neavenitii

    care exista deja pe piata

    ori dvs vreti sa va baricadati din punct de vedere profesional, nu sa deschideti larg usa la toata lumea, cu atat mai mult cu cat calitatea traducatorilor este problema numarul unul, care trebuie rezolvata inainte

    Like

  114. eu nu ma imbat cu apa rece. sint o multime de carti traduse prost. desigur, mult mai multe decit actele traduse prost.🙂

    Like

  115. intrebare retorica? oare de ce ministerul culturii a infiintat examenele de traducatori de literatura, arta, tehnica, stiinte juridice etc ?

    Like

  116. in mod normal Uniunea Traducatorilor trebuia sa incaseze taxele de examinare de la examenele de traducator, nu?

    iar traducatorii….ce parere au?

    nici o parere….

    Like

  117. daca nu sunt traducator literar , zully, trebuie un traducator literar experimentat care sa conduca seminarul de contractare si legea drepturile de autor, scuze…. eu sunt cu legislatia traducatorului autorizat, la restul primesc lectii inca… daca aveti intrebari despre legislatia traducatorului autorizat va stau la dispozitie….

    Like

  118. daca se organizeaza acest workshop pe mai multe zile in care sa se abordeze profesionist fiecare punct discutat mai sus sau fie si un colocviu de citeva ore, o sa fac in asa fel incit sa vin in tara. nu este nici o problema si daca tot sint iar capul rautatilor, n-o sa lipsesc.

    cit despre drepturile de autor, desi am idee de ele, nu sint o experta. ne trebuie tot un avocat specializat. il gasim noi si pe asta. fiecare dintre cei prezenti si interesati sa-si pregateasca intrebarile, iar expertii sa raspunda la nelamuririle fiecaruia.

    pe urma, eu zic asa ca pentru o simpla testare, deci nu organizare de cursuri sau alte minuni, ministerul culturii, care si-asa nu face mare lucru in cultura romana, ia cam multi bani pentru niste diplome. sa fie chemati la workshopu/ colocviul asta si vreo doi reprezentanti de la examenele astea ca nu mor daca se deplaseaza. si daca s-ar prezenta si ministrul in persoana va fi si mai bine, ca si-asa a amenintat pe toata lumea ca va face si va drege prin ograda.

    acum nu ne mai zapaciti. oragnizati colocviul, bagati-ne in uniune si action!!! ce sa mai…

    va doresc w-end placut, eu am taiat-o de aici pentru doua zile.

    Like

  119. in uniune sunteti deja …in uniunea traducatorilor la modul general, toti suntem traducatori

    dar atunci trebuie modificat statutul pentru traducatorii literari – ori pentru asta trebuie sa fiti iarasi membru asociat si posesor de orice fel de diploma, dar sa scrie traducator pe ea…

    ori vad ca toata lumea are titluri si carti la activ, dar nu are o diploma de traducator 😦

    Like

  120. Ca sa se organizeze pe mai multe zile, trebuie sa fie 5 traducatori literari care sa pregateasca evenimentul impreuna, cine sunt acestia?

    eu sugerez un eveniment mai mic, macar sa confirme lumea ca vrea sa vina.

    oricum Coloviul international de la Craiova de Teoria si didactica traducerii tocmai s-a terminat acum o luna si va mai fi altul peste un an. Acolo e multa lume si este totul asigurat, doar sa prezinti ceea ce ai de prezentat. UNTAR a fost prezent dar nu a prezentat decat material promotional.

    Like

  121. Un subiect fierbinte!

    Dupa mine, pentru traduceri literare, nici o calitate si nici o calificare este suficienta.

    Pentru ca un text literar sa fie transpus dintr-o limba intr-alta, eu cred ca este necesar ca traducatorul sa le aiba pe toate: studiile de profil (limbi moderne/cultura/literatura), autorizare MJ, dar si calitatile necertificate si necertificabile, cum s-ar numi cultura literara. Ergo, o carte o poate traduce o persoana care in copilarie s-a distrat copios cu basme, povesti orientale sau romane de Jules Verne etc. si care a facut mereu loc in viata sa, literaturii si culturii. Nu cred ca o fiinta care a zbierat in fata blocului pana la bac, sau care de la paisprezece ani a tocit discotecile pe o raza de 100 de km. are ce cauta in traduceri, literare sau ba, cu sau fara o diploma sau alta (ca sa nu zic de calitatea indoielnica a unor diplome si a unor universitati).

    Pe de alta parte, eu nu cred ca o diploma de licenta in limbi moderne (cu atat mai mult la stat si cu admitere) este ceva cu care ne putem sterge pe picioare dupa ce am calcat in balti. Stimati cititori, stiu, in universitati sunt foarte multi nepoti, foarte multe manarii. Cu atat mai laudabil este cand cineva care nu este nepotul/nepoata nimanui trece prin furcile caudine ale unor univi care nu stiu decat de rudenie sau de pesches! Cine a fost pe unde am fost eu, stie cum este.

    In ce ma priveste, nu am decat cateva carti traduse la activ si marturisesc ca lectura consumata de la trei ani in sus (si intre timp, am si trait, oameni buni!) m-a ajutat in proportie de 90% in traduceri. Pur si simplu, sunt lucruri care trebuie sa-ti “vina” din cele citite, si pe care nu dictionarele le rezolva optim.

    Like

  122. dau si eu cu bata in balta, da de ce nu va inscrieti ca asociatia traducatorilor literari direct afiliata la Uniunea Scriitorilor…..daca la UNTAR tot sovatiti …sa ne tineti la curent

    ( eu ziceam toti traducatorii neautorizati adica arta, literatura, tehnica, medicina etc etc sa aiba aceeasi organizatie, mpai mnu?)

    sau va imprastiati fiecare specializare pe la minsterul cu pricina si nu sunteti capabili sa va uniti

    Like

  123. Cred ca primul pas spre un statut mai demn al traducatorului il putem face si individual, inainte de a ne uni intr-o asociatie sau alta.

    Putem refuza colaborarea cu un birou sau o editura care ne inseala sau ne trateaza umilitor, sau ne ofera preturi care se afla sub decenta. Oricum, daca ne lasam umiliti sau haituiti cu urgente (la preturi ridicole) tot nu facem nimic, si putem ajunge la a lucra 24 de ore din 24 (ca sa spun asa), si tot nu ne vom achita facturile minime, plus stresul contactului cu persoane de o calitate inferioara.

    Refuzul, ca si precizarea conditiilor noastre (sa fim tratati cu respect si platiti, nu scump, ci decent), este, sunt sigura, pasul cel mai important.

    Like

  124. de facut nu a facut nimeni nimic, si nici nu va face individual. Concret Ce ati facut dvs individual in acest sens si ce sugerati dincolo de actiunea individuala de inceput? (se sugereaza lipsa oricarui organism local sau national)

    precizarea conditiilor inseamna cunostinte juridice bine sedimentate, nu doar respect metaforic, adica e nevoie de munca pentru asta si de lectura

    Like

  125. si-n plus de asta, eumc2, punctarea pe o lista neagra a editurilor rau-platnice pentru ca viitorii colaboratori, nu conteaza ca ne sint prieteni sau nu, sa fie avertizati, sa zicem din spirit de solidaritate, desi sintagma asta suna ca naiba.

    dl macovei: individual, am dat in judecata Tritonicul, am atras atentia asupra bataii de joc la care sint supusi traducatorii, colaboratorii, scriitorii etc. si totul cu cartile pe fata. ca asa de susanale pe la colturi si vai ce-am patit sintem satui cu totii.

    mai departe o sa vedem ce se intimpla. voi continua sa scriu insa despre lucrurile astea si despre fiecare pas care duce la rezolvare. care o fi ea.

    Like

  126. black list
    poate fi si un titlu util pe blog
    fiecare isi adauga experientele negative
    in speranta ca vor fi rezolvate, nu cu scopul de a face publicitate

    asteptam, “noul titlu tabelar”

    pe masura ce problemele se rezolva, autorul va adauga un mesaj, diferent rezolvat, peste cati ani se va rezolva….
    sa vedem si raspunsul “mestesugit” ca le este si lor atat de greu sa nu dea banii la timp\ din 1000 de motive.

    Like

  127. autorul blogului trebuie sa informeze ca exactitatea datelor indicate revine in totalitate autorilor si ca blogul nu preia nici un fel de raspundere in acest sens.

    Like

  128. traducatorii nu au banii nici de “teste” = certificate
    nici sa isi plateasca avocatul
    (aici sunt niste…posibilitati de a nu se plati cei 6% in instanta)
    nici de platit avocatul
    “hapciu”
    nici sa isi sufle batista
    mai sunt si dezorientati
    si .. nu prea vor dureri de cap “profesionale”
    cuvintele din contractele semnate sunt dificile si ar fi bine sa fie rezolvate la nivel national

    dar ei nu vor la nivel national, pentru ca sunt pudici🙂

    Like

  129. nu ar fi rau sa identifici editurile care acceseaza finantarea europeana

    la Bookfest pt traducatori, efectiv trebuie intrebati

    de ex. editura trei stiu sigur ca a aplicat

    dar e bine traducatorii sa stie toata lista de edituri

    si sa compare ce spun editorii intre ei ca sa nu se lase pacaliti

    e munca de cercetare

    http://www.bookfest.ro/index.php?id=2

    cine vrea sa dea inca o data lista de edituri, cat mai completa, care au deja experienta cu cei 9 euro pe pagina direct la traducator din fondurile culturale UE?

    (sa pot sa o trimit si altora)

    Like

  130. trezirea la traducatorii din Romania

    http://www.cultura2007.ro/files/traduceri%20RO%20febr%202009%20-%20rezultate.pdf

    dupa ce incheie contract cu editura ei vor ramane neplatiti, ca asa e hora romaneasca

    nu uitati de drepturile de autor
    si nu uitat plata sa fie fixa sa nu depinde de momentul publicarii sau de alte chichite juridice, care nu tin de traducator
    si in ultima instanta apelati la asociatiile profesionale existente sau faceti-va singuri asociatii care sa va sprijine

    Like