Posibil si Probabil cu papagalul mefistofelic in prohab

Se spune ca, la avanpremiera spectacolului, care a avut cu citeva zile in urma, Bleont a produs rumoare in sala, stirnind consternarea si, pe alocuri, lesinul in rindul publicului feminin dus la biserica. Actorul ar fi aparut intr-o costumatie desucheata, avind pe el o pereche de chiloti din al caror prohab isi itea capul, rinjind mefistofelic, un papagal zurliu si colorat. Ce mai, e o figura Bleont… Se pare ca spectacolul a fost intens savurat de catre public, artistii fiind chemati la rampa de nu mai putin de opt ori…”
(ziarul Gardianul, care a preluat de la revista VIP)

Lasam la o parte faptul ca nu stiu in ce parte, act, sau context al piesei “Mincinosul” de Carlo Goldoni ar putea aparea vreun actor, fie chiar si Bleont, aceasta “ce mai figura”, cu un papagal zurliu, colorat (ca doar nu era sa fie alb-negru) si mefistofelic pe deasupra.

Nu inteleg ce cauta intr-o stire despre teatru, nu o fictiune istorica, adica, “se spune” si “se pare”, verbe reflexiv-impersonale, cum ar veni. Zici ca ti se relateaza o legenda si nu un eveniment (act) cultural, la care eu, cititorul, presupun ca tu, ziaristul de teren, ai participat cap-coada la senzationala piesa de teatru cu papagalul in prohab. Si cum adica “actorul ar fi aparut”? Nu e deloc sigur ca a jucat in seara cu pricina, sau ca a respirat in timp ce-a interpretat, sau ca chiar avea prohab?!

Deci cum e? A fost sau n-a fost, s-a jucat sau nu s-a jucat piesa respectiva? Era sau nu era papagalul mefistofelic in prohabul lui Bleont?

Aceasta a fost relatarea unei piese de teatru care apare la rubrica “Zvonurile saptaminii”. Aha, e totul un zvon. Critica la “Mincinosul” asteptati-o voi mult si bine cind Dinu Decuble, posibil ziarist va vedea, probabil, cel putin o data, piesa despre care s-a zvonit ca se interpreteaza cu prohabul posibil deschis de un papagal care nu e probabil alb negru, ci multicolor. Ca orice papagal.

Si… iata-l si pe aparatorul animalelor. Poate pasarile nu se incadreaza totusi.

Advertisements

8 responses to “Posibil si Probabil cu papagalul mefistofelic in prohab

  1. L-am vazut pe Claudiu Bleont intr-o tinuta asemanatoare jucand in piesa de teatru “O noapte furtunoasa”, rolul fiind al lui Rica Venturiano. De retinut faptul ca Bleont purta chilotii peste o pereche de pantaloni, ce-i drept genul “strech”. Cu toate ca multi dintre cei care au fost in sala au avut reactii de respingere, mie mi-a placut ideea prin ce anume a vrut sa transmita. Cum altfel ar fi putut ridiculiza mai bine personajul? Si ce altceva a facut Caragiale decat sa ridiculizeze proastele moravuri ale vremurilor respective? Din punctul meu de vedere, prin tinuta si comportamentul lui, “strigatoare la cer” :)))), Bleont n-a facut decat sa evidentieze acest lucru. Probabil ca si in “Mincinosul” de Goldoni este vorba de acelasi lucru. Da’ hai sa ne cufurim pe noi de la atata falsa pudoare cand dramaturgii respectivi tocmai asta ironizeaza… 😀
    Si probabil ca da, zvonul se confirma; ca doar nu iese fum fara foc. Dar oare asta este important? Sau motivul pentru care Bleont a aparut asa? Ca doar n-o fi aparut de nebun cu papagalul la prohab. Sau mai stii… :))

    Like

  2. nu am vazut piesa nu ma pronunt. doar am citit-o si am ascultat-o cindva la teatru radiofonic. nu despre bleont e vorba aici, putea sa vina si in curu gol, daca asta cerea actul artistic si daca se scria pe afis “mincinosul”, varianta porno, ca sa nu apara vreun familist cu copiii dupa el sa le faca educatie teatrala si sa se trezeasca de fapt ca e educatie sexuala. nu m-ar mira.

    eu m-am luat de papagalul care a scris timpenia asta. pare-se din auzite si din zvonite. nu cred ca vom afla vreodata cu ce a imbunatatit piesa lui goldoni papagalul din chiloti.

    Like

  3. Mi-am dat seama ca nu Bleont este subiectul dar n-am vrut decat sa spun ca e posibil ca zvonul sa fie adevarat. Am detaliat doar pentru ca “m-a luat valul”, ca de obicei, si m-am legat de partea care m-a “atins” pe mine… :))

    Legat de papagalul de care zici, taman din cauza muuultora ca el, eu nu ma mai uit la televizor si nu mai citesc cotidiane si alte publicatii de gen. Mai mult de-atat nu sunt in stare sa fac, recunosc…

    Like

  4. da, da… omu bleont, actoru bleont… jos palaria in fata papagalului sau. de specificat ca nu era totusi viu, ca nu se intelege nici asta din articolu ziaristului mai sus amintit si sa nu traiasca totusi lumea cu impresia ca bleont era cu o pasare vie intre craci. nu, oameni buni, era de plush. am intrebat pe cineva care chiar a fost la piesa respectiva si ale carui gusturi artistice cred.

    so… daca amicu meu zice ca piesa sucks, atunci asa e. pe de alta parte nu cred c-a lesinat vreo femeie in sala, o fi el actor bun, dar nu e totusi elvis presley.

    nu e vb nici de pudoare aici. teatrul ar trebui sa fie un instrument de punere in valoare a talentului actorilor, nu de a-i transforma in maimutici jucause.

    mersi pt link. : )

    Like

  5. Am fost eu aseara la Mincinosul. Da, Bleont isi plimba papagalul pe scena. Si mimeaza si un act sexual. Si vorbeste ca un baiat de cartier. Caci asta e noua viziune asupra acestei piese, care se pare ca nu era suficient de savuroasa pentru unii. Din punctul meu de vedere, piesa in intepretarea asta este sub nivelul unui Trasniti in Nato.

    Like

  6. “De gustibus non discutandum”-valabila si la mincare si la teatru si la altele.
    Unii actori de azi in loc sa joace teatru isi transforma viata intr-un teatru.Undeva, in Shakespeare, exista un pasaj care se refera la asta.Si cum ziceai ieri, “suntem intelectuali,ce mama dracului”- a ramas un apel fara raspuns.La inceputul teatrului-comedia dell’arte -toti erau maimutoi,niciunul nu avea studii de specialitate(improvizau).Vezi ce zice WIKI-en.Multe piese de azi nu sunt decit succesiuni de improvizatii.Si mai au si numere de pantomima ca sa rida “boborul”-asta a fost si scopul trupelor ambulante din evul mediu.
    Despre jurnalistii romani-un mare procent nu au chemare,agricultura a disparut si au gasit refugiu in alte domenii printre care si jurnalismul.
    Despre relatia dintre scriitorii tineri si editori-scriitorii tineri nu sunt constienti despre ce inseamna capitalismul din Romania,astfel devin niste “fazani”.Orgoliul lor este mai mare decit inteligenta.
    Editorii stiu ce vor.

    Like