unde nu-s redevente, nexam revendicari…

cica se schimba lumea de cind are blog. devine mai buna, mai codasa, mai teribila, mai inteleapta, devine chiar minunata, ba pe naiba, acelasi habarnism peste tot, aceleasi siropuri de mucava, aceleasi rahaturi bine chivernisite, in dosare, patratele si vise, se vind printre cuvinte imagini de supermame, de superdoamne, de vai tu, cita dragoste a explodat in primavara si eu pe linga, mi-e rau… mi se face greata de atita domnisoreala, falsa domnisoreala, pe intelesul tuturor niste petarde au descoperit netul pe cind se scarpinau in cur la munca, de atita munca, fireste, m-a pus dracu sa citesc linkuri, nu puteam sa-mi vad de ale mele… sau sa citesc teancul ala de ziare cumparat de o saptamina si aruncat linga un fotoliu, si-acolo alte minciuni, in ziare, nu in fotoliu, sa nu se inteleaga gresit, aia de la Dacia nu mai termina odata greva, dar ma rog… trebuie sa faca si ei ceva sa simta ca viata curge intr-un anumit sens, ca lupta pentru ceva, pentru ce?… asa si astia, unii, cu blogurile lor. e ca in tinar si nelinistit. dupa doi ani de te uiti la serialul asta te prinzi din primele cinci minute care cu cine e, de ce s-a cuplat si citi copii a mai facut, copii care cresc intr-un an ca fat frumos in sapte, dar actiunea stagneaza intocmai ca o baltoaca la soare… cip cirip si oaca mac… ei, daca sint ele asa doamne de blogosfera, de ce nu recunosc cite avorturi au la activ ca nu stiau al cui e copilul, al sotului sau al amantului? si pe urma broblem, na… ca asa cit de vesela a primavara si iata si un cires inflorit poa` sa-mi descrie si un copil de clasa a treia, ba chiar mai frumos… hai, ma doamnelor, putin tupeu… da` nu de-ala de neam prost, ca va cad dracu rangurile…

si cite stari de spirit imbirligate, dar una nu e colea mai acatarii sa ma faca sa rid a prost. interesant este ca imaginile de mari doamne cu care se infasoara unele, de zici ca sint iesite fix din pintecul Elenei Ceausescu, (alta mare doamna, desteapta si aia pina peste poate si nu altceva), crapa imediat cind vine vorba de simtul umorului. imaginile crapa, ca poate ati pierdut sirul aberatiilor mele.

`ga-mi-as, pai normal ca unii se schimba in functie de anotimpuri si de florile marului, dar tot isi tiriie la o adica frustrarile de colo colo… ca-n poezia aia, ce-ai facut tu oare azi? ce sa fac? am scris pe blog cit de minunata sint :)))))) fereasca sfintul insa sa scriu ca am luat 50 de kile in plus si a piriit fotoliul sub mine sau ca mi-a tras unu o scaltoaca decupata din rai ca n-am pus sare in mincare, dar ce, parca adevaratele gospodine au timp sa se joace cu pixelii si pe urma sa zica: azi am sters praful. asa si? daca l-ai sters, ce? doar nu voiai sa-l lasi acolo sa-l folosesti pe post de pudra de obraz, sau mai stii…

ma batea gindul sa public un ravas al unei profesoare de la tara, sa stiti si voi, bah, fraierilor, cu ce nelegiuri se zbate taranul roman, si de ce nu i se dau redeventele alea odata, dar… pana mea, daca si-ar face profesoara asta blog ar bate traficul lui Greenfield si iar iese scandal. scandal cu redevente. si cu revendicari.

vor fi puse in discutie urmatoarele intrebari, parca vad:
1. ce sex are profesoara?
2. ce-s alea redevente? o intreaga dezbatere pe radacina acestui cuvint.
3. de ce vrea pamint? si daca-l are cine i-l fura? si pina la urma de ce-l vrea? se crede Ion?
4. ce sa faci, ma, cu pamintul daca nu ti se dau nici redeventele? stai cu lopata in mina si astepti sa treaca soarele? sa ai asa un scop? un inteles? nu mai bine te uiti dupa vreo taranca sa-i rasucesti fustele pe ogor, sa creasca natalitatea odata cu brutalitatea?
4. si cit costa griul? si cita piine iese dupa ce se culege? la cine se imparte piinea? la saraci? ce, esti haiduc? te crezi pe tarlaua lui pintea viteazul?
5. si ministrul de ce se plimba din sat in sat balmajind prostii electorale, cind lumea moare de foame ca a pus-o naiba sa se zbata pentru pensie, pai cine a pus-o? decit sa dea cu sapa, nu putea sa fure? sa ia exemplu de la noi, astia, care mai avem putin si innebunim tot dorind sa demonstram UE ca fondurile sapard se duc unde trebuie…

da, da, si ca manualele alternative sint necesare pentru bunul mers al editurilor care mituiesc alti oameni din invatamint, nu-i mituiesc, ii ung cu foaie verde, cu mii se euro si pe urma impart alti bani… ce afacere si invatamintul asta… si-aia plinge dupa redevente in loc sa conceapa un manual alternativ, ce proasta…

hai ca ma mint si eu frumos, ca oricum nu-i pasa nimanui. mi-a fost si mie pasata scrisoarea asta, cica s-o descifrez, ca am lucrat in invatamint si poate imi dau seama ce vrea sa zica aia, profesoara procesomana, ca-s obisnuita cu tot felul de scrisuri si inscrieri, si coduri de schizofrenici-paranoizi si poate si cu procesele… de descifrat i l-am descifrat (scrisul! ca simt nevoia sa precizez pentru cretini), nici vorba, chiar si-asa cu sublinieri de cite trei linii, probabil ca sa am intonatie cind o citesc, dar nu puteam sa citesc prea mult ca trebuia sa ma opresc sa rid… rideam de necazul femeii, ce vaca si io, rideam cu lacrimi de disperarea aleia, de saracia si de necazul ei, de griul ei neplatit, de calculele ei printre lacrimi, si asta, my friend, mi s-a parut un subiect extraordinar, fiindca de s-ar publica asa ceva ne-am da seama inca o data in ce lume de inteligenti traim, si vai, numai la bietii copii ma gindesc, care sint prin scoli si asteapta destuparea la minte si cind colo… li se pune in fata un manual alternativ, luati, mama, si invatati invatati si iar invatati… nu va uitati la model. mai bine faceti mileuri de mina…

nu era nimic de ris in asta, zau, ba chiar era de plins, un plins de-ala infernal, un plins de ala care te trezeste din cosmar si vrei sa dai in ris sa te iei cu miinile de par si sa spui, nu sa spui, ci sa urli: nu-i adevarat!!!! si nu mai stii daca risul da in plins sau plinsul in ris, cert este ca demult nu m-au mai durut falcile asa de credeam ca mi se dizloca maxilarul. si pentru ce… pentru niste redevente.

asa si cu blogurile astea… ce bine e sa fii tabula rasa. asa-ti vijiie capul de fericire de zici c-ai baut suc de rosii putrezite.