De vara…

Incepem cu ce e mai important.

Ţîţeeeeee….

(ok, cu asta din urmă chiar am exagerat… dar singurii sîni mişto la ora aceea erau ai unei siliconate, am trecut peste ea însă că se vedeau urmele de cusături din jurul sfîrcurilor. Vorba aia: ce-i frumos şi lui Dzeu îi place, numa’ să fie natural)

Gagici…. (singurele bunaciuni de pe plaja din Coma-ruga)

(asta i-a plăcut lui)

(asta mi-a plăcut mie… merge şi viceversa)

Copile pe gustul meu

Pui…

Dacă tot sîntem la capitolul copii, iote ce-am găsit… am avut si eu porcarii de-astea pentru baie… (nu mai am )

Diamante vii… (cum spunea cineva intr-un comentariu mai jos)

O inserare…

O plimbare de 8 kilometri (în amintirea vremurilor de pe Camino)

Picioare… (nu de pelerin)

Dimineata… in Comaruga

Palaria lui

Palaria mea

Baywatch… (sau cine ne păzea!)

Pesti veniti la biscuitii mei…

Prînzul cu el bacalao… (ai, como me gusta…)

Şi o cafea pentru voi (să nu mă înjuraţi că vă fac poftă de vacanţe )

(pozele mai clare sint făcute de el, alea mai naşpa de mine…)

Şi o melodie cu care-mi începeam mai demult dimineţile cînd mă pregăteam de slujbe, visînd la mare, la soare, nisip etc.

Deci… cum spuneam… nu mă înjuraţi, da? al dreacu Iglesias, ce gagici are…