Boş ver
Erijarea ipocritilor in mari cunoscatori de adevaruri imi stirneste risul. Da, da, cumplitele adevaruri rostite de altii. La o adica, uite-o/l si pe asta!!! Cioburi si praf in ochii celor cu prea mult timp la dispozitie. Asa de mult timp ca nu mai reusesc odata sa-si injghebe familii, sau hai, nu familii, ca e cam greu mai ales acum, in vremuri de criza – e criza si la perechea potrivita, si la din dragoste si la supernnany! – dar macar sa aiba pe cineva in viata caruia sa-i caute prezenta constant, cam tot asa de constant pe cit isi schimba lenjeria intima. Numai criza la prostie nu va fi vreodata…
Mai mult, cautarea adevarului in ograda altora cu luminarea e cea mai stupida forma de a-ti recunoaste limitarile. Eu zic doar ca esti atit de dobitoc incit nici nu-ti dai seama, si cu asta nu mai am ce discuta cu tine, orice mi-ai spune e vinare de vint, cu mine nu te mai afli pe aceeasi lungime de unda inteligibila. Simtul umorului tau e doar o alta forma copiata, buna doar ca sa rezisti in lumea prostilor, unde ai fost uns destept.
Adevarul nu e folositor decat in sistemele logice – aka programare. In rest, nu prea foloseste, cred ca Boccaccio ar fi ris si cu curu de tine daca veneai la el sa-l intrebi daca Decameronul e adevarat. Sa nu ma duc mai departe de atit intr-un lant trofic, speciile pina la urma sint asa cum sint, adica diferite.
Toate formele minunate ale cuiva nu fac cit o replica nepotrivita buna de ramas in istoria caracterului sau. Macar de m-ar afecta, dimpotriva, rasuflu usurata ca s-a mai dat unu in vileag la timp.
Replici superbe bune de pus la panoul de onoare:
- “Hai sa emigram!” (intr-o discutie in care ceream o chitanta, care, normal, nu mi-a fost aratata nici pina in ziua de azi – fapt concret: ceruse bani mai multi decit era un serviciu pe care nici macar nu-l oferea el, si daca imi arata chitanta s-ar fi descoperit ca cinci prieteni de-ai lui fusesera trasi in teapa. o mica smecherie, cit sa-i iasa de cinci carti cumparate dintr-un mare tirg – tipul era editor)
- “Ma duc sa ma uit la stiri sa vad cum merg lucrurile in tara!” (nici nu mai are rost contextul, omu era prea serios si pornit)
- “Nu ne-am mai vazut demult si avem atitea de povestit… incat ar fi bine daca am putea merge undeva, ca am avea timp de stat la povesti” (era vorba de o tipa care avea nevoie de o slujba si “nu ne-am vazut demult” insemna ca nu se vazusera decit o singura data, si-atunci in trecere, si nici nu povestisera ceva anume, ca sa mai repete tarasenia. Mai corect era sa spuna: bai, de fapt vreau sa ti-o trag, ce vii tu la mine cu slujbe-n dinti? Nu vezi cit esti de mortala?) ma rog, tipa n-a luat faza asta ca pe un compliment, fiind deja obisnuita cu puhoiul de “don juani” cu replici scarpinate pe toate partile si intoarse pe toate fetele, i-a dat un flit delicat si a mai suferit o saptamina de foame.
- “Sa dispara toti serpii din cartile de povesti” (alt editor de carti pentru copii caruia ii mergea rau de fiecare data cind vedea un sarpe, chiar si cind era desenat) Adevarul lui ne cutremura pe toti. De ris. Numai ca era de plins.
Acum un an, de la balconul lui Zan, eram mereu atenta la manelele ale caror urlete traversau cartierul, “eram mereu atenta” e mult spus, era imposibil sa nu fiu atenta, era o batjocura de vaiete, o catelendreala fara sfirsit, un never ending tuuuuuuune in competitie cu bormasinile de simbata! Cam asta cu romanu` e artist…
E absurd sa te impotrivesti sau sa reactionezi cind ai de-a face cu o autoritate in materie de stupizenie, si nu ca n-ar fi fost semne peste tot, dar pina nu te-au afectat direct le-ai privit asa cu atitudinea aia strict turceasca de “bos ver” (nu mai stau sa explic termenul cuvint cu cuvint, pe scurt insa, daca ti-a spus un turc “bos ver” inseamna ca e in stare sa te si plateasca numai sa-ti dispara mutra din viata lui, ceea ce eu am si facut de prea multe ori, chestie care m-a impins totusi la putina cumpatare, unele sporturi au si ele o limita. Mai dur spus, ‘bos ver” e un fel de hai sictir!). Asa ca, daca ai primit un “bos ver” de la un musulman o insulta mai mare nu ai cum sa mai primesti ever. Sa zicem ca nu ni se mai intersecteaza culturile.
Asaaa, acum, ca esti o persoana implinita pe toate fronturile, inclusiv pe cele ale tovarasiei alienante cu ipocritii, mai ramine sa-i spui lu Gigica sau Viorel ca “minunatiile pe care el le-a vazut (nu ti le-a si aratat!) nu le vei uita niciodata”. Dar fa-o prin sms sau offline mess sa nu se prinda ca-l minti. Ca nu poate fi CHIAR atit de prost.
4 Comments »
Leave a comment
-
Archives
- December 2009 (10)
- November 2009 (5)
- October 2009 (11)
- September 2009 (12)
- August 2009 (9)
- July 2009 (17)
- June 2009 (13)
- May 2009 (22)
- April 2009 (12)
- March 2009 (15)
- February 2009 (10)
- January 2009 (8)
-
Categories
-
RSS
Entries RSS
Comments RSS




“Boş ver” nu inseamna “hai sictir” inseamna “whatever=las-o balta”
iar k jignire ei folosesc chiar siktir git=fuck off
Comment by no name | October 8, 2009
tu vezi ca am scris “e un fel de…”?
multumim pt lamuririle adiacente.
Comment by zully | October 8, 2009
pai nu e nici “un fel de” !:) sa intzeleg k tu atunci cand zici “las-o balta” e “hai sictir” !? frumoasa logica ta
)
Comment by no name | October 10, 2009
pt fara nume: iata ce-am scris eu (mai citeste odata) “nu mai stau sa explic termenul cuvint cu cuvint, pe scurt insa, daca ti-a spus un turc “bos ver” inseamna ca e in stare sa te si plateasca numai sa-ti dispara mutra din viata lui, ceea ce eu am si facut de prea multe ori, chestie care m-a impins totusi la putina cumpatare, unele sporturi au si ele o limita. Mai dur spus, ‘bos ver” e un fel de hai sictir!).”
si-acum explica logica ta, sau ce n-ai inteles din ce-am scris. ti-am trintit aici tot paragraful sa te dumiresti. daca nici acum nu te-ai dumirit du-te si fa pe desteapta/ desteptu in alta parte.
Comment by zully | October 10, 2009