O intreb

ma, tu nu-ti dai seama ca ai fost ironizata?
zice: nu, ti s-a parut.
bine, alta pe care trebuie s-o evit.
zici c-am aterizat din anglia fix in conjuratia imbecilelor. si nu pot decit sa ma invinuiesc pe mine ca n-am avut ce face cindva decit sa ies din vizuina mea ca sa fiu draguta. de ce dracu ma mai chinui ca oricum toata lumea stie ca sint scorpie.

poate de-aia i-am si dat lui tora mai repede la desenat capitolul cu “parasutisme”. cind ma vad cu el, destul de rar, si tot in orase diferite, parca sintem doi handicapati scapati dintr-un cuib de cuci, si in orice vagauna ne-am baga se face liniste brusc printre clienti. pe urma ne-aducem aminte cum cinta el la chitara facind pe greierul, long time ago, cind inca mai credeam amindoi ca tot ce zboara se maninca. “in viata mea nu mi-a fost mai frica decit in fata copiilor alora”, zice el. “sa nu ma mai pui sa fac asa ceva ca te omor. da-ncoace, ca-ti aranjez eu parasutele”.

pe urma incepe prosteala.

(cintec si caricatura de Tora)