De la Pamplona la Puento de la Reina

(spanioli pe cai)

(locul unde vintul se intilnea cu stelele)

June 24, 2008 - Posted by zuleiha | jurnal de calatorie | | 17 Comments

17 Comments »

:d

Comment by DeMaio | June 24, 2008
camineaza in ritmul tau, zullo, ca-i pacat sa nu vezi tot ce-i de vazut…

Comment by Horia-Nicola Ursu | June 24, 2008
ai ca mi-am spart basicile si m-am calmat dupa o crica de nervi : D

acum umblu de nebuna prin hanul asta sau ce e, ca nu se mai termina. dorm astia cu totii cu picioarele facute praf : ))))) sa nu va puna naiba sa faceti ce fac eu!!!

Comment by zuleiha | June 24, 2008
domle.. ts’arde tsie acu sa faci turism rural cind de fapt tre sa ajungi rapid la santiago c’apoi sa te poti intoarce la zaragoza! bwahahahahahah! buei! fi’tsi’ar religia de minune! >:))))

Comment by vodky | June 24, 2008
aha…cu postu’ asta parca incep sa pricep mai bine ce faci tu acolo asa da pelerinaj, o forma adaptata e drept, da’ cel putin mai aproape de cea originala decat pelerinajul “maratonic” pe care-l fac ceilalti.

Comment by cata | June 24, 2008
Estamos pensando en ti… BUEN CAMINO!

Comment by M&M | June 24, 2008
Draga de ea! Cum de ce-ai plecat? Sa mai poti crede in oameni, iara.
Din peregrinarile mele prin munti am invatat ca o punga cu grau prajit face minuni. Am dus-o asa o saptamana. La dracu, sfaturile mele-ti lipseau…

Comment by keloo | June 24, 2008
esti fenomenala ca de obicei! Am auzit si eu de la multi de ‘el camino’, si cred ca ai dreptate: daca devine un maraton pentru a ajunge cat ‘mai repede’ la tinta, cred ca se pierde sensul pelerinajului. De fapt, orice pelerinaj poate fi un ‘el camino’ daca e trait nu doar pentru a ajunge la o tinta si cat mai repede.

traieste-l, zully, precum iti sopteste tie inima, mintea, caci daca ‘el camino’ devine un ‘kit’ omogen, standard, atunci se anuleaza cu totul efectul de ‘el camino’. ‘el camino’ surpinde caci tot ce ti-ai planuit de acasa, e diferit … si sper sa fie o chestie pozitiva, placuta pentru tine, trait conform corzilor tale vocale sufletesti.

ceau bella!

Comment by Florin | June 25, 2008
Pentru tine sunt toate frumusetile ce te intampina! Nu lasa sa te rupa de ele dorinta absurda de a parcurge traseul in ritmul de maraton.Si companionii tai trebuie sa-si domoleasca ritmul pentru ca ranile la piciore sunt foarte periculoase pentru cei care merg pe jos.Va poate pune in pericol chiar viata in anumite momente, departe de asistenta medicala competenta(infectii,etc.).Si-apoi cand veti avea prilejul sa vedeti acele frumuseti? Camino este un fenomen religios care ofera fanaticilor sentimentul ca au platit divinitatii pentru iertarea pacatelor prin suferintele indurate pe drum.Voi, cel putin tu ai plecat cu alte asteptari pe acest drum.Nu ezita sa-ti indeplinesti dorintele! Si cei care te insotesc ar trebui sa analizeze scopul real pentru care se afla pe Camino.
Luati tot ce este bun din aceasta experienta, dar aveti grija de voi!
Parintii vostri v-ar fi scris la fel ca mine(varsta, ce sa faci…).Sunt ingrijorat dar am incredere ca veti reusi fara evenimente neplacute.

Comment by mathei | June 25, 2008
Iaaaa-uite plimbareata mea draga!
Cre’ ca e frumos p-acolo pe unde-ti umbla tie piciorusele, dar mai cred ca peste tot unde te-ai afla in lumea asta, vantul se intalneste cu stele mereu la fel, ce zici?

Sa te intorci sanatoasa, ca sa ai de unde pleca din nou!

Comment by _a123_ | June 25, 2008
Nebuno! Eu am incredere in tot ce te reprezinta, inclusiv in instinctul tau care-i mai bun decat toate rationamentele din lume… Procedeaza cum iti dicteaza inima, Zuleiha!

Comment by asel | June 25, 2008
Urmeaza-ti instinctele, urmeaza-ti inima, feeling-urile.Fiecare are Camino-ul lui , fiecare simte intr-un mod unic.E un test al limitelor tale , al prieteniei.Fii tu insuti si bucura-te de calatoria vietii tale.

Comment by Danuta | June 25, 2008
…insa nu fa prostia sa ramai singura.

Comment by Amalia | June 25, 2008
turcule , sa nu-mi lasi jumatatea singura prin lume, eu am incredere in tine si cand vin la aeropot dupa voi sa fiti impreuna , altfel papati bataie si una si alta , va pup dulce mult mult

Comment by alinuta | June 25, 2008
Cand vine vorba de calatorii (The passenger – Iggy Pop) suntem toti niste singuratici, dornici de a ne simti straini printre cei de langa noi si sperand mai putin singuri fata de noi insine, visand la clipa cand ne vom gasi. Si tot mergand mai departe vedem ca de fapt drumul nu are sfarsit(Fin de voyage- Johnny Hallyday). Ce credeam ca e finalul calatoriei e doar inceputul vietii a celui care a reusit sa mearga pana acolo. Profetul spune : Religia a inceput cu oameni care se simteau straini si se va termina cu oameni care se simteau straini. Asa ca da-ti vesti bune celor ce se simt straini. Tata spune: In calatorii stai printre oameni ca sa nu iti pierzi modestia.( Rock n roll ain’t not pollution – AC/DC)
Toata admiratia, Zully! Drum bun in continuare! P.S.
Am vazut carnetul de pelerin al unui coleg care a fost pe acelasi drum. Simpatic. Mi-a adus aminte de carnetele din viata mea.(Slave to the parasites – Hypocrisy) Nu imi plac stampilele. Si am ajuns sa port tot timpul una in buzunar.

Comment by Keruy | June 25, 2008
Mergi pe drumul tau, in ritmul sufletului tau.. un camino nu e maraton si nu presupune alergare in viteza, ci meditatie, reculegere, regasirea sinelui.. trebuie sa fii doar tu cu tine..
drum bun si privelisti inspirationale!

Comment by Leila | June 25, 2008
vodky, rizi, ai? pai ma, voi aveti viata misto aici, nu e deschis nimic la nici o ora… ce fac oamenii astia, dorm toata ziua? adica vrei sa zici ca si tu muncesti??

M&M O Cebreido, here I come!!!

Florin: mersi… nu prea am timp sa va raspund, asa ca o iau si eu pe sarite… e frumoasa spania, e tot ce pot spune… si chiar o relaxare, cu tot mersul asta ridicol pe jos, in soarele crunt…

a123: nope, exista un loc special mai… si eu am trecut pe-acolo, lasa ca pun eu poze la fiecare insemnare cum ajung acasa.

danuta: multumesc… chiar ma bucur ca un copil de tot. nici nu mai stiu de cind n-am mai mincat asa cu furnicile si cu fundul in iarba grasa.

alinuta: stai, draga, linistita ca n-o sa moara nimeni pe drumul asta, desi acum doua zile am vazut a treia cruce a unui pelerin mort pe drum. o sa-ti aduc mindra acasa vie si nevatamata, citeva bube la picioare ce mai conteaza.

kerouay: sa stii ca cel mai frumos moment al zilei este atunci cind ajung la refugiu si aud zgomotul stampilei pe carnetul meu de pelerin. : D

leila si toti ceilalti, multumim pentru gindurile bune…

Comment by zuleiha | June 26, 2008