Funky lounge caffecito
Vad ca infernul de mai jos nu prea v-a spus mare lucru, ori v-ati speriat de ce anume ati putea descoperi. Nu-i nimic, trecem la Eden, mincaruri fine si lume buna. Buricul tirgului. Piata Alba Iulia. Decebal nr 9. Invitatia mi-a facut-o Mireille care mi-a spus: “Nu veni in blugi, fii si tu fitoasa”, la o adica. Tocuri, margele, posete, tot ce se cere… mai mult de-atit nu pot, ca mi-e greu sa ma misc dupa aia. ce inseamna sa nu poti refuza un om!
Bine, domle, hai sa mergem, ii zic eu lui Edi, ca tot sta prin zona si sa vedem ce mai descoperim. La musica, la conversazione, l`abbracio, la seduzione, tutti frutti… trebuie neaparat sa vad un lounge (combinatie intre cafenea si club, mai mult spre cafenea) ridicat in numai doua luni si jumatate, de trei prieteni de numai 25 de ani: (Stefan, Cosmin si Robert). m-a convins si Luiza and friends,
eu mare amatoare de jazz, muzica funk si buddha bar si
de aperitive de-ale mici cit un degetel care au gusturi atit de diferite si atit de bune. eh, femeie superficiala, care nu va fi niciodata in stare sa migaleasca asa ceva.
sau asa ceva.
interiorul tot italian, de la tapet la scaune, importu` clar e mai ieftin. vad ca in ultima vreme ma tot invirt printre italieni sau ei se invirt pe linga mine. Stefano Potti e cela care a arhitecturizat interiorul asta, acelasi care si-a pus amprenta si pe Bamboo. deja ma sperie numele astea doua, dar nu stiu sa spun de ce.
cocktailurile m-au ametit total. primul a fost dezmat. funky adica. suc de pere, plus suc de portocale, plus votka, adica exact combinatiile pe care le faceam in tinerete, dar nu stiam ca sint asa de funky. eu numisem asta vodka a la turka.
nu vreau sa spun prea multe despre iesirea asta. mai bine uitati-va pe poze. m-am bucurat s-o vad pe Mireiile, chiar daca pe fuga, comme d`habitude. si la sfirsit, Muzikantul a descoperit in iarba un arici ratacit prin capitala. pe care bineinteles unii care il tot agitau cu un bat au ajuns la concluzia ca il pot vinde pe bani multi, ca si-asa le picase pe gratis in miini. unde se credea ariciul ala? cumva in padure? nesimtitul de el voia in capitala si liber si neprihanit?
fratilor, aici se plateste chirie pe orice.
Ma, de ce m-ar interesa infernul? :)))
Da’ Eden-ul ma intereseaza siguuur. Partea cu aperitivele e chiar foarte atragatoare. La dulciuri nu ma arunc… asa ca ma multumesc sa contemplu ariciul care este absolut incantator. Bieinteles ca si tu arati super!
Frumos, ce sa zic. Partea cu miniaturi de dus la gura e ok, mai cool e partea cu majusculaturi (pahare, sonde). Din pacate, nu ma tine fizicu’ sa beau dulce. Nu stiu cum se face ca atunci cand e alcool dulce vine nechemat piticu’ ala care-mi trage podeaua de sub picioare. Pardalnic pitic! Da’ nici eu nu ma las. Dau cu sec (sau demisec) ca la poker. Asta e cartea castigatoare!
eeee, de ce… ca e de la tritonic, de-aia, n-ai inteles inca? un fel de cine nu e cu noi, sa se duca la dracu ca tot e impotriva noastra… asel, te rog sa te servesti cu aperitivile astea. pofta buna… arici nu avem azi in meniu.
turkish: nici pe mine nu m-a tinut fizicu… astea dulci te pacalesc, zici ca-s dulci si tragi din pai bine mersi. pe urma cind te ridici de pe scaun, constati ca-ti joaca ochii in cap, mare minune. eu tot la 100 de pagini am ramas… :(((( pling cu vorbe si nimic altceva.
vedeti ca azi e simbata, cinstea e din partea casei. serviti, va rog!
Zullyca, oare de ce erai asa rosie la fata? Cata vodka era in sucul ala sau cat suc era in vodka?
Mi-e foame! Ma duc sa-mi pregatesc niste aperitive; paine cu margarina.
Eu iti fur doar o capsuna :).
nu era rosie la fata, e doar timida in fata aparatului de fotografiat :))
lolli, eram vesela, ma, dar nu ma intreba de ce ca nu mai tin minte… acum ca mi-ai adus aminte de margarina, eu ma duc sa cumpar… dupa aia vin sa vad ce-ai facut dincolo la tine… ma rasfat, na…
xxl: numai una?
edi: lasa vrajeala. trandafirii mei te saluta.
Fara legatura cu subiectul tau din postarea asta… Am gasit, in sfarsit, “Nopti orientale”.
Pe seara ma pun sa citesc. Sper sa ma captiveze la fel de tare ca si prima, pentru ca simt nevoia sa evadez in alte lumi. 
Deci, timida si vesela. Nu merge. Trebuia sa va puneti de acord.
Hei, saliu fata draga si frumoasa!
Stiu ca ai fost in Italia da’ n-am apucat sa te mai citesc.
Imi fac eu timp!
In rest vad ca te distezi pe cinste.
Bravo!
Pupic de la leoaica!
Alina: evadare placuta ca sa spun asa intr-o lume minunata in care vei gasi numai “prostii”. s-o pastrezi bine in biblioteca, fiindca o sa apara si partea a doua in iunie…
lolli: pot fi vesela si timida in acelasi timp, adica rid pe ascuns, cum ar veni
a123: pai ce sa fac si eu, ma mai si distrez, ce atita munca… doar nu vrei sa-mi imprumut plaminii angajatorilor cind zac atitea minunatii pe masa vietii… poftiti, madam, si dumneavoastra la un fursec.
Si totusi: ce-ati facut pina la urma cu amaritul ala de arici ?
A, pai n-auzi ca l-au luat unii sa-l vinda? cind am plecat de-acolo tocmai il pusesera intr-o cutie si deja dadeau telefoane daca nu vrea cineva sa cumpere un arici pe bani. cine stie ce s-o fi ales de soarta lui…
pfuai ce fain e ariciul ala. mie mi-e frica de arici, nah, mai gasea muma prin gradina si il aducea in curte sa ma sperie :(( da’ asa in poze imi plac.
zully, eu am baut N dinalea azi-noapte si acum mi-am dat seama ca mi-e foame, din cauza ta.
tre sa ma ridic din pat sa fac mancaruri dinalea? sau pot sa ma servesc din poze?
[unii omi sunt ariciosi, aia nu-s draguti.]
auzi, Did, cind vii pe-aici, bem together ca nu l-am lasat pe barman in pace pina nu mi-a spus cum se fac lichiorurile alea si am provizii de beuturi in regrigerator (trebuia sa vb si putin in engleza ca altfel nu sint indeajuns de culta), numai bune de ingurgitat si pe urma facem intreceri de rigiituri, or something, intre patru ochi, ca niste adevarate doamne ce sintem…
promit sa nu-ti arat ariciul… adica nimic care sa semene a arici.
da, poti sa te servesti… vezi ca porcariile alea care seamana cu niste scoici sint cele mai bune…
:))) asta o sa fie vorba mea noua “si mi-a aratat ariciul si m-am dus naibii” ahahaha
nu ca eu nu pot sa ragai
nu-s capabila sa fiu o doamna, nah.
ok, hai ca pana vin ma antrenez.
nici eu nu-s capabila, am incercat de multe ori si a ris lume multa de eforturile mele cretine de a scoate un rigiit sanatos, ceva cu care sa ma laud printre cocktailangii… mi-am dat seama ca in unele chestiuni n-are rost sa ma incapatinez.
asta e, nici golance nu sintem capabile sa fim, degeaba am completat eu imaginea la Did mai sus, dar nu mai sterg nimic. eu oricum stiu ca sufletul tau asa e. de golan sadea. am zis!
mireille? nu cu mine te-ai intalnit, minciunacareesti:-w
buna ziua cu soare, acum am venit acasa de la acasa-mea. bai, m-am zapacit de ras la cateva orientale. te termin azi. sar’na.
aaa, pai tu esti mirela, nu mireille, sa nu ne incurcam, femeie…
asta ca sa nu ma termini chiar asa de repede.
io sper sa te zapacesti si mai mult de ris la urmatoarele, ca am lasat artileria grea la urma.
las’ c-o sa te prinzi tu ce particica (ca sa nu spun bucatica:))) de mireille sta in mirela, na.
mai intai m-o terminat pe mine berea, omoara-ma. ce inseamna socializarea, dom’le! daca mai sunt si prieteni la mijloc, cat de repede le dai dracu de carti! bine ca ne-asteapta si prietenii si cartile.